„În căutarea brandului de ţară“. România primeşte anual mai puţin de trei milioane de turişti străini, de trei ori mai puţini ca Bulgaria şi de şase ori sub nivelul din Ungaria

„România poate să redevină un nume în turismul mondial, aşa cum a mai fost de altfel în anii ’70 - ’80, dacă schimbă total modul în care se face promovarea externă (…), dacă susţine parteneriatele public-private în domeniu (…), dacă asigură investiţiile publice necesare pentru infrastructură sau educaţie (…).“ 

În prezent turismul de tip in­bound aduce de 1% din PIB, res­pectiv 2,8 mld. dolari anual, de la cei 2,8 milioane de călători străini care au ales să viziteze România în 2018 (anul pentru care există cele mai re­cente date), arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice şi a celor de la World Tourism Organi­zation. La polul opus, ţări precum Grecia sau Bulgaria au reuşit să îşi dezvolte turismul astfel încât acesta să devină un pilon de bază al eco­no­miei, cu o contribuţie anuală de peste 10% în PIB.

Dacă piaţa locală va deveni o destinaţie turistică de top, care va reuşi să atragă atât turişti locali, cât şi străini şi totodată îşi va dezvolta infrastructura de profil, atunci în economie ar putea intra anual 25 mld. dolari, potrivit estimărilor ZF. Estimările ZF pleacă de la o pondere de 10% a turismului în PIB şi de la un nivel al produsului intern brut de circa 250 mld. dolari, cât a fost în 2018.

În acest context se pune întrebarea: cum poate România să transforme atracţiile sale turistice în brand de ţară? Ziarul Financiar a început o serie de articole prin care vrea să identifice industriile cu potenţial pentru a deveni brand de ţară. Printre cele studiate anterior se numără apele minerale, vinul şi meşteşugurile încă păstrate în zona rurală. Acum a venit rândul turismului.

„România poate să redevină un nume în turismul mondial, aşa cum a mai fost de altfel în anii ’70 - ’80, dacă schimbă total modul în care se face promovarea externă - prin implicarea specialiştilor din ad­vertising şi turism, dacă susţine parte­neriatele public-private în turism ca sin­gură formă ce poate asigura continui­ta­te în condiţiile alternanţei politice. Aceste PPP vor asigura un ma­nage­ment de destinaţie inclusiv o promovare eficien­tă“, crede Călin Ile, preşedintele Fede­raţiei Industriei Hoteliere din România.

Printre măsurile necesare amintite de el se mai numără stimularea inves­tiţiilor private în turism prin facilităţi fiscale. „Avem nevoie de hoteluri noi şi mai multe, de centre de entertainment, de atracţii.“ Sunt necesare investiţii publice atât din resurse publice centrale pentru infrastructură sau educaţie, dar şi din resurse locale pentru fiecare zonă cu potenţial turistic în parte. Trebuie schimbat sistemul educaţional pentru forţa de muncă din turism.

„E nevoie de răbdare şi perse­ve­renţă pentru a se creiona şi pentru a se urma stategiile pe termen mediu şi lung. E nevoie de timp serios pentru a ne poziţiona ca ţară marcantă în turism. Vorbim de la 10 ani în sus. Pentru asta trebuie să folosim eficient fondurile eu­ro­pene pentru turism, să formăm lideri în turism - totul e până la urmă despre oa­meni - şi să ne concentrăm pe digita­li­zare şi turism sustenabil“, mai spune Călin Ile.

În 2018, România a primit doar 2,8 milioane de turişti străini, de trei ori mai puţini ca Bulgaria şi de şase ori sub nivelul din Ungaria. Piaţa locală se află departe de orice ţară din regiune, indiferent de mărimea ei, şi la „ani lumină“ de perlele Franţa (89,4 mi­lioa­ne de turişti străini), Italia (61,6 milioa­ne) sau Grecia (30,1 milioane), arată datele World Tourism Organi­zation. Totuşi, România stă mult mai bine decât toate acestea în ceea ce pri­veş­te su­ma medie cheltuită de un vi­zi­ta­tor, un se­jur pe plan local ajun­gând la circa 1.000 de dolari, dublu faţă de Cehia sau Ungaria.

O explicaţie poate fi faptul că în cele două ţări menţionate anterior turiştii merg de regulă pentru a vizita oraşele-capitală, adevărate perle arhitecturale, petrecând un sejur de 3-4 zile. În România, mulţi dintre cei care vin petrec o săptămână sau mai bine, piaţa locală având mult mai multe de oferit. Totodată, ţara este mult mai întinsă geografic.

„Într-adevăr, modelul României trebuie să fie unul al unei ţări mari în care produsul touring să se regăsească la loc de cinste printre alte câteva. Brandul nostru turistic este sintetizat perfect de sloganul actual «Exploraţi Grădina Carpaţilor», care te trimite cu gândul la o plimbare prin diferitele zone ale unei grădini în care te simţi în siguranţă şi despre care ştii foarte bine unde se găseşte din punct de vedere geografic“, spune Sorin Ionescu, CEO al companiei de consultanţă hotelieră Fivestar Hospitality. 

Această metaforă, spune el, a fost trecută poate prea mult cu vederea încă din 2010 de când a apărut alături de greu acceptata frunză. El este de părere că odată cu împlinirea a zece ani de la lansare sunt posibile intervenţii de simplificare a logo-ului.

„În lipsa campaniilor concertate care ar fi trebuit să imprime în mintea segmentelor ţintă de turişti internaţionali brandul creat în 2010, sunt de părere ca este prematur să schimbi radical direcţia după doar zece ani. Brandul curent şi-a facut loc la modul strict organic, cum de altfel turismul din România putem spune că a crescut până la nivelul actual în mod strict organic, fără să putem pune prea multe pe seama sprijinului autorităţilor, poate cu exceptia mediului fiscal favorabil creat în ultimii ani.“ 

Deşi numărul de turişti străini este încă mic, mulţi dintre potenţialii vizitatori ştiind prea puţine despre România sau chiar având o imagine deloc pozitivă, există iniţiative care încearcă să schimbe acest lucru. Antreprenorul român Cristian Turc, plecat din ţară acum 16 ani şi stabilit în Norvegia, a înfiinţat în 2013 o agenţie de turism – VisitRomania – specializată în turismul de tip incoming, mai exact îi aduce pe străini să viziteze România. Spre exemplu, anul trecut 1.200 de scandinavi (dintre care 1.000 de norvegieni) au venit în România, numărul fiind cu 50% mai mare decât în 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor oferite de antreprenor. Mai mult, antreprenorul a deschis alături de un alt român o filială şi în Australia.

„Anul acesta a fost unul bun pentru agenţie pentru că am reuşit să avem grupuri mari de turişti în special în lunile mai şi septembrie. Spre exemplu, am avut grupuri de 70 de persoane - în special membri ai cluburilor de brigde care au stat însă într-un singur oraş. Am avut altele de 30-40 de persoane, pensionari care au făcut excursii cu autocarul prin ţară.“ Au existat şi grupuri mai mici care au venit în vacanţe cu tematică viticolă. Mai exact, au venit câteva zile, s-au cazat în Bucureşti şi au făcut excursii de câte o zi la cramele din zona viticolă Dealu Mare. „Restul au fost turişti individuali sau grupuri mici venite pentru weekend.“

Călin Ile e de părere că uşor-uşor imaginea ţării s îmbunătăţeşte prin locomotivele de imagine reprezentate mai ales de Transilvania şi Delta Dunării.  

„Stăm bine acum din punct de vedere al cadrului fiscal lucru care aduce noi investiţii în turism în ultima perioadă. Am intrat (timid) pe harta organizatorilor de evenimente cum ar fi cele muzicale gen Untold, cele politice ca de exemplu Preşedinţia Consiliului UE sau sportive EURO 2020.“ Totuşi, din păcate, România este singură ţara din Europa fără un centru multifuncţional de evenimente tip convention&event center.

În ce priveşte ceea ce ar trebui făcut mai departe, Sorin Ionescu spune că subiectul este vast pentru că trebuie realizate masterplanuri turistice la nivel de regiuni istorice ale României, în paralel cu organizarea sistemului de OMD-uri (Organizaţii de Management al Destinaţiilor) în frunte cu un organism central realizat tot în parteneriat public-privat, totul urmat apoi de ample campanii de implementare la nivel de regiuni şi OMD-uri locale.

„Vorbim de următorii zece ani şi de o implicare cât mai mică a factorului politic care ar trebui să se rezume la scoaterea pe poartă a unei legi a turismului în perfect acord cu industria şi cu bunele practici internaţionale şi care să stabilească un cadru general pentru tot acest sistem de planificare strategică.“

Ce lipşeste României pentru a deveni o atracţie turistică mondială şi ce am putea învăţa de la alte ţări?

În opinia lui Călin Ile lipseşte încrederea localnicilor în turism şi trebuie de asemenea lucrat la imaginea externă. Lipsesc şi şcolile bune de turism şi e totodată nevoie de promovarea autenticului românesc ca parte semnificativă a experienţei livrate turiştilor, respectiv gastronomie, muzică şi dans, tradiţii şi obiceiuri.

„Am putea învaţa foarte mult de la Croaţia. Am putea urma exemplul aceştei ţări la cum s-a poziţionat în ultimii 10 ani până a ajuns la o contribuţie în PIB de circa 18%. Ar trebui să ieşim din gândirea că noi suntem buni în turism doar pentru că avem resurse.“ Da, le avem e adevărat , dar asta nu ajunge, e mult mai important ce facem cu aceste resurse, modul în care le valorificăm. 

„Şi aici nu stăm prea bine, fie că vorbim de resursele de ape minerale sau termale, că vorbim de munţi şi pădurile noastre, sau de alte resurse naturale sau istorice.“

„În căutarea brandului de ţară“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Aqua Carpatica