IMM

Surpriză: Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României. Pe aceste terenuri urmează să fie construit cel mai mare centru comercial din ţară, investiţie de aproape 3 mld.euro, în parteneriat cu Iulius Group. Ce răspunde Camera de Comerţ

Surpriză: Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune...

Autor: Roxana Rosu

03.06.2020, 15:45 2023

Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi introducerii unor taxe pentru firmele din complex în avantajul CCIR.

Comisia Economică din cadrul Senatului a dezbătut ieri o propunere legislativă depusă şi susţinută de PMP, partidul lui Traian Băsescu, care prevede transferul gratuit a 502.167 mp către CCIR, instituţie care deţine deja dreptul de folosinţă a terenurilor din 2004, pe o perioadă de 49 de ani.

”CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, se arată într-un comunicat al Consiliului pentru IMM-uri.

În opinia acestuia, Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, între Primăria Muncipiului Bucureşti şi organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, pentru dezvoltarea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei, construirea unei săli polivalente şi organizarea de evenimente.

În acest context, Consiliul pentru IMM-uri solicită Camerei de Comerţ a României să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 mp. pentru o perioadă de 49 de ani.

Propunerea legislativă propune introducerea unor taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru - Catalogul firmelor -  realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri. Taxele variază între 10 euro pe an şi 100 euro pe an.

”O asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României -  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial - primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială”, spun reprezentanţii IMM-urilor.

UPDATE: Poziţia Camerei de Comerţ 

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) face următoarele precizări urmare a şedinţei Comisiei Economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo, în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani.

Acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

CCIR este acţionar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo.

Potrivit HG nr. 1907/2004 şi, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosinţă gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt acelaşi teren pe care Romexpo îşi desfăşoară activitatea de mai bine de 47 de ani. În baza legislaţiei actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosinţă gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiţionale propuse. Legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii limitează decisiv potenţialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosinţă.

Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a R.S.R. în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti.

Astfel, prin Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 şi a Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerţ a R.S. România, a terenului în suprafaţă de 464.900 mp situat în Bucureşti, sectorul 1 (Piaţa Scânteii), cuprins între: piaţa Scânteii, bulevardul Expoziţiei, bulevardul Poligrafiei şi Administraţia parcurilor a C.P.M.B. De asemenea,  prin Decizia nr. 152/1973 a aceluiaşi C.P.M.B., urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafeţe de teren de 37.912 mp, situat în aceeaşi locaţie, în scopul dezvoltării Târgului International Bucureşti, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafaţă de 37.912 mp, din administrarea Administraţiei Parcurilor, în „administrarea Camerei de Comerţ”.

În  anul 1973 a fost înfiinţată Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (I.T.E.) cu obiect de activitate organizarea în ţară şi în străinătate a participării unităţilor expozante la târgurile şi expoziţiile economice, pentru promovarea activităţii de comerţ exterior – Camera de Comerţ a fost autorizată să transfere, concomitent cu înfiinţarea noii întreprinderi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.

Anterior înfiinţării I.T.E., activitatea de târguri şi expoziţii era desfăşurată exclusiv prin intermediul Camerei. Potrivit Dispoziţiei nr. 92/1961 a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea “Expoziţiei Economiei Naţionale a R.P.R.” s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expoziţional Romexpo, şi s-au dat în administrare, după terminarea şi darea în folosinţă a lucrărilor expoziţiei, către Camera de Comerţ şi Industrie a României construcţiile şi spaţiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare.

Revenind la proiectul propus în prezent, CCIR doreşte reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului. CCIR doreşte să investească astfel în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă.

O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori.

În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.

Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton.

 

Grupul Iulius ignoră pandemia şi vrea să construiască la Romexpo cel mai mare proiect imobiliar mixt din Europa, o investiţie de aproape 3 miliarde de euro.

Grupul Iulius, cel mai mare proprietar român de centre comerciale din România, a anunţat oficial că vrea să investească aproape 3 mld. euro în dezvoltarea unui proiect imobiliar mixt la Romexpo.

Pe lângă 14 turnuri de birouri, un element inedit este şi Muzeul de Istorie Monetară, o iniţiativă în premieră naţională, dar şi cel mai mare oceanariu din ţară, un adevărat parc acvatic, care va reprezenta un nou punct de interes turistic.

Ca o funcţiune complementară unui centru expoziţional va fi realizat şi un hotel de 5 stele.

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania Iulius propun un proiect amplu de dezvoltare pentru ţară, reprezentativ la nivel internaţional. Bazat pe un concept mixed - use, care îmbină atracţii artistice, culturale şi sociale cu funcţiuni de susţinere antre­prenorială, proiectul presupune transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

Astfel, Romexpo va deveni singurul centru expo­ziţional din Europa care va fi complet integrat într-un proiect cu funcţiuni mixte, contribuind la potenţialul de evoluţie sustenabilă şi durabilă a Capitalei.

„Demersurile noastre constante sunt îndreptate spre consolidarea şi extinderea activităţii Romexpo, care stau la baza acestui amplu demers investiţional. Dorim includerea Romexpo în circuitul internaţional şi avem convingerea că funcţiunile conexe vor avea capacitatea nu doar de a ne impune pe harta atracţiilor europene din domeniu, ci de a revitaliza social, cultural şi economic Bucureştiul. Un proiect de o asemenea importanţă necesită cooperarea şi implicarea mediului public şi privat, dar şi susţinerea autorităţilor şi comunităţii“, a spus Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Investiţia este estimată la o valoare totală de peste 2,87 miliarde de euro şi va fi realizată în etape, potrivit datelor companiei.

„Proiectul propus reprezintă materializarea unei noi viziuni de dezvoltare pentru întreaga ţară, care să ne reprezinte dincolo de graniţe şi să ne aducă aproape de Europa. Este un demers care depăşeşte tot ceea ce am realizat până acum în materie de revitalizare urbană şi care suntem convinşi că va deveni un etalon internaţional. Dezvoltarea aceasta este despre comu­nitate, simboluri româneşti şi potenţial autohton“, a declarat Iulian Dascălu, preşedintele companiei Iulius.

Proiectul integrează pavilioanele expoziţionale Romexpo, pe care le reconfigurează şi modernizează într-un Centru de Conferinţe şi Congrese de anvergură, adaptat nevoilor unei capitale Europene. Pus în valoare de funcţiunile culturale, sociale şi economice dezvoltate în jurul său, care asigură infrastructura necesară pentru organizarea evenimentelor de amploare, acesta va fi o destinaţie europeană în sine.

Dezvoltarea presupune ample investiţii în noi soluţii pentru modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale şi creşterea conectivităţii urbane. Proiectul pentru fluidizarea traficului este realizat în colaborare cu una dintre cele mai mari companii specializate din Europa, incluzând crearea de noi artere rutiere şi lărgirea unor benzi de circulaţie, dar şi piste de bicicletă şi facilităţi care contribuie la mobilitate urbană. Mai mult, va fi realizată şi cea mai mare parcare din România, cu peste 12.000 de locuri, subterane şi supraterane.

Propunerea de revitalizare urbană include şi cel mai puternic pol de business din ţară, construit în conformitate cu principiile pentru „clădiri verzi“, care va contribui la consolidarea atractivităţii investiţionale şi la sustenabilitatea economică. Componenta office va concentra principalele companii multinaţionale din segmentul tech şi nu numai şi va genera crearea a peste 30.000 de noi locuri de muncă, o infuzie a capitalului uman care permite retenţia tinerelor talente. Totodată, alte 2.000 de locuri de muncă sunt estimate pentru perioada construcţiei.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO