IMM

CNIPMMR cere renunţarea la proiectul de hotărâre de guvern care impune companiilor private să raporteze facturile restante mai mari de 10.000 lei şi mai vechi de 30 de zile

Florin Jianu: Această soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare a sumelor restante s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânând în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor.

Florin Jianu: Această soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare a sumelor restante s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânând în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor.

Autor: Ramona Cornea

05.11.2019, 00:05 652

Florin Jianu: Acest act normativ este o birocraţie suplimentară, inutilă.

Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită renunţarea la proiectul de hotărâre de guvern care impune companiilor private obligaţia de participare la sistemul de compensare organizat de stat.

Ministerul Economiei a iniţiat şi propune spre aprobare guvernului un proiect de hotărâre prin care doreşte să modifice în totalitate normele de aplicarea a OUG nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să introducă noi sarcini birocratice pentru companiile private, sub forma obligaţiilor de raportare, potrivit CNIPMMR.

Astfel, proiectul de HG doreşte obligarea companiilor private şi a instituţiilor publice de a raporta către sistemul informatic de compensare al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni - Sucursala Bucureşti situaţia privind facturile restante mai mari de 10.000 lei şi mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la scadenţă.

„Acest act normativ este o birocraţie suplimentară, inutilă. Datele publice arată că Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie Buşteni nu a mai publicat creanţele companiilor de stat din 2007. Noi cerem să nu mai dăm de lucru instituţiilor de stat care altfel nu îşi justifică activitatea. Am discutat şi cu viitorul ministru al economiei care vine din mediul privat şi acesta a spus că debirocratizarea este o prioritate pentru viitor. În 2017, s-a eliminat obligativitatea aceasta pentru companiile private. Proiectul de hotărâre de guvern a apărut în comisiile de specialitate săptămâna trecută”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

În anul 2017, prin Legea nr. 155/2017, s-au modificat dispoziţiile OUG nr. 77/2019, prevăzându-se că doar companiile de stat au obligaţia de a întocmi situaţia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenţă, fiind eliminate astfel companiile private de la obligaţia de raportare. CNIPMMR argumentează că nu există motive pentru reintroducerea unor obligaţii birocratice la doar doi ani de la eliminarea lor şi că actul normativ "a fost elaborat pentru a da de lucru unor funcţionari din cadrul Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni şi nu pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri“.

„Această soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare a sumelor restante s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânând în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor“, arată CNIPMMR.

Dacă în anul 1999, la momentul emiterii OUG nr. 77/1999, capitalul public reprezenta aproximativ 60%, iar cel privat 40%, în anul 2019 capitalul privat reprezintă componenta cea mai dinamică în totalul capitalului, reprezentând 85% din total capital, conform CNIPMMR.

Pentru serviciile de gestionare şi arhivare a circuitului de compensare, fiecare contribuabil, persoană juridică implicată într-un circuit de compensare, plăteşte un tarif de 110 lei cu TVA. Ramona Cornea

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO