Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Ioan Nani, Antibiotice Iaşi: „În Nord-Est, sunt condiţii ca lucrurile să se întâmple. Dacă vin şi investiţiile în infrastructură la timp, şi eu cred că vor veni, lucrurile vor fi şi mai bune“

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din capitala Moldovei vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-a dezvoltat oraşul în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

Ioan Nani, directorul general al producătorului de medicamente Antibiotice din Iaşi, consideră că oraşul-capitală al regiunii Moldova are potenţial să devină un hub regional, un punct de deschidere către Est. El adaugă că poziţia geografică asigură Iaşiului o şansă în plus, aceea de a fi un hub important pentru reconstrucţia Ucrainei, odată ce conflictul se va fi stins.

„Suntem în estul Europei şi să sperăm că actualele conflicte regionale nu vor lua am­pli­tudine, pentru că acum, singura con­di­ţie pe care ar trebui să o mai înde­pli­nească zona este de pace, de linişte, pentru ca investitorii să vină cu mai mult curaj aici.“

Iaşiul a ajuns la o populaţie ocupată de peste 115.000 de oameni, iar forţa de muncă bine pregătită reprezintă un alt avantaj al urbei.

„Undeva la 30% din această populaţie este ocupată în industrie, 15% în IT, o bună parte în servicii, dar în sistemele bugetare“, explică Ioan Nani. El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

Pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai armonioasă a zonei de nord-est a ţării, în „inima“ căreia se află Iaşiul, e nevoie şi de investiţii în infrastructură. Totuşi, executivul român e optimist. El crede că faptul că 2024 este un an electoral îşi va pune amprenta asupra intenţiilor de finan­ţare, de bugetare, de dezvoltare a investiţiilor.

„În zona de nord-est e necesară implementarea proiectelor de dezvoltare infrastructurii. Vorbim de autostrada A7, de autostrada A8. (Terminalul nou - n.red.) de la aeroport tocmai ce a fost dat în folosinţă. Este o investiţie importantă. Să sperăm că şi zona cargo va fi cât mai rapid pusă în funcţiune şi astfel, noi o să realizăm mai uşor anumite conectivităţi interna­ţionale.“

Ioan Nani e încrezător că aceste proiecte se vor realiza pentru că viitorul vine peste noi şi ne determină să fim activi, dinamici. Dacă nu facem lucrul ăsta, oamenii migrează, merg în alte teritorii, îşi caută destine.

„Zona de nord-est este o zonă cu un potenţial demografic important. Nu vreau să pară că totul e roz dar, sunt condiţii ca lucrurile să se întâmple. Plus că se vede o evoluţie faţă de acum zece ani. Dacă vin şi aceste investiţii (în infrastructură - n.red.) la timp, şi eu cred că vor veni, atunci lucrurile nu vor fi decât mai bune.“

El adaugă că Iaşiul realizează un Produs Intern Brut 11,2 mld. euro, reprezentând cam 33% din PIB-ul regiunii de Nord-Est a ţării. La nivel naţional, oraşul reprezintă cam 3-4%.

„Din păcate, nu e între primele 2-3 oraşe din ţară, dar asta arată că există potenţial de  creştere. Dacă vorbim despre investiţiile străine directe, Iaşiul a beneficiat anul trecut cam de 590-600 de milioane de euro. Este undeva pe locul 19-20 în economia naţională. Asta ne arată că mai trebuie să-i creştem atractivitatea şi, da, să finalizăm autostrăzile.“

Antibiotice are o istorie de circa şapte decenii, perioadă în care s-a dezvoltat pentru a ajunge în 30 de ţări, din America în Europa şi din Asia în Africa. Infrastructura e un factor major într-un asemenea business.

„Antibiotice a început a produce, a exista în 1956. Apariţia companiei a determinat revigorarea industriei în zona de Nord-Est a ţării, în judeţul Iaşi, în Moldova. Antibiotice are o istorie amplă, de aproape 70 de ani, şi sperăm că, prin planurile de afaceri, prin externalizare, prin internaţionalizare, prin dezvoltarea pe care o gândim, o să existe o continuitate pentru alţi 70 de ani, cel puţin.“

Ioan Nani spune că astăzi, Antibiotice este, în primul rând, un brand naţional puternic, bine ancorat în piaţa farmaceutică din România prin produsele sale, prin brandurile sale, dar şi prin rolul pe care îl are în dezvoltarea sistemului de sănătate autohton.

„Totodată, suntem cunoscuţi bine în Comunitatea Europeană, în Europa. Suntem un actor important în toate licitaţiile europene pentru produse injectabile, pentru betalactanice injectabile. Ne consolidăm deja prezenţa în Statele Unite ale Americii, unde asigurăm - în unele spitale importante - în jur de 10-15% din piaţa betalactanicelor injectabile. Suntem prezenţi în Asia, suntem prezenţi în primul rând în Vietnam, unde dezvoltăm şi consolidăm o piaţă importantă.“

În total, compania are afaceri consolidate în 30 de ţări din lume.

Pe acestea, Antibiotice le numeşte teritorii ATB, existând situaţii în care compania a dezvoltat chiar şi birouri locale, atât în Europa, cât şi în Vietnam.

„Suntem prezenţi într-o piaţă conflictuală, cum este cea din Ucraina, încă nu ne-am restrâns activitatea de acolo. Avem angajaţi, avem birouri la Kiev. În jur de 38-40% din cifra de afaceri o realizăm în aceste teritorii ATB. Diferenţa vine din piaţa din România, unde suntem cel mai important producător farmaceutic cu capital autohton.“

Atunci când compania a apărut pentru prima dată, în 1956, hotărârea de a fi amplasată în Iaşi nu a fost întâmplătoare, explică Ioan Nani. S-a luat această decizie şi pentru că era loc în peisajul economic local, dar şi pentru că la Iaşi sunt multe centre universitare, care asigurau practic forţa de muncă necesară. E vorba de forţa de muncă pregătită pentru activităţi de cercetare, pentru management.

„Iaşiul oferă oportunităţi de dezvoltare a afacerilor, fie ele naţionale sau internaţionale. Este în continuare un centru universitar important. Tocmai de aceea, nu întâmplător, aici s-a dezvoltat foarte mult activitatea de IT. Peste 15.000 de tineri sunt în astăzi angajaţi în această activitate. Iaşiul a devenit, după Cluj, cred eu, pe unul din principalele centre de dezvoltare a activităţilor de IT din România.“

Antibiotice are 1.340 de salariaţi, din care circa 40% lucrează în producţie - în cele trei divizii - de produse sterile, de produse orale şi de produse topice. Circa 20% dintre oameni lucrează în sistemele de asigurare a calităţii, în controlul calităţii, în regulatory affairs, adică gestionează aspectele de înregistrare a produselor în pieţele internaţionale. Peste 150 de oameni lucrează în marketing şi vânzări pe piaţa internă.

„Iar o zonă importantă, unde în prezent tindem să dezvoltăm resursa umană, de la 30-40 de oameni foarte specializaţi spre 80-100 de persoane, este divizia de relaţii internaţionale. Gradul de retenţie a angajaţilor nostri este de 96% în ultimul an.“

Pentru ca firmele româneşti să depăşească graniţele ţării, după modelul Antibiotice,  antreprenorilor şi executivilor le trebuie mai mult curaj, mai multă încredere în sine şi în companiile lor, crede Ioan Nani. Le trebuie o soluţie mai bună de vânzare.

„E important să abordeze pieţele conexe, pieţele europene, pieţele internaţionale. O afacere nu există dacă funcţionează doar în curtea proprie, în grădina proprie. Ea prinde contur şi personalitate atunci când este recunoscută, gradual, în lumea în care trăim. Principalul meu sfat este să avem curaj, bazându-ne pe competenţele pe care le avem în organizaţiile noastre.“

El îşi aminteşte că era proaspătul director general al companiei, undeva în anul 1998, când a primit vizita unui partener din Statele Unite ale Americii, care avea vizibilitate şi în Canada.

„M-a provocat spunându-mi atunci că nu prea avem capacitatea pentru a ajunge acolo, în America, să dezvoltăm o piaţă. Am promis şi i-am propus în acelaşi timp să lucrăm împreună la piaţa injectabilelor, dar nu numai, în primul rând la piaţa nistatinei ca substanţa activă. Bineînţeles că a trebuit să investim, să îmbunătăţim structura relaţiilor interumane din firmă, să ne dezvoltăm din punct de vedere al conceptului de calitate, de asigurare a calităţii.“

A trebuie ca oamenii să înveţe mult despre conceptele din Statele Unite, despre Food and Drug Administration (FDA). Dar într-un orizont de 10 ani, Antibiotice a reuşit să intre pe această piaţă, intrare care a creat companiei premisele de dezvoltare internaţională.

„Am avut recunoaşterea FDA, am avut prima cantitate de injectabile acolo, prima cantitate de substanţe active, iar după aceea, practic, pieţele Europei şi cele ale Asiei au fost mai uşor de abordat.“

Europa, între timp, a egalizat, ca sisteme de calitate, de asigurare a calităţii, ca sisteme de reglementare, ca sisteme de consum, piaţa din SUA. Cumva, cele două se echilibrează, nu ca şi dinamică a consumului, ca şi structură, neapărat, dar din punct de vedere al particularităţilor calitative, de eficacitate, crede Ioan Nani.

El mai spune că, de-a lungul anilor, s-a gândit la posibilitatea de a investi şi produce şi în alte teritorii. Vietnamul şi el a fost o opţiune.

„Între timp însă, am legat parteneriate cu 10 unităţi din diferite părţi ale lumii, unde putem scala producţia. Ne adaptăm la specificul zonei, prioritizând în felul acesta dezvoltarea noastră. Contează foarte mult adaptarea portofoliilor şi, de aceea, noi ne-am antrenat în ultimii 3-4 ani pentru a crea peste 120 de noi produse.“

Portofoliul actual numără în jur de 160 de produse, iar ţinta e ca Antibiotice să ajungă la 275-280 în următorii 2-2,5 ani.

„Suntem aproape de aceste năzuinţe, dar va trebui să creştem gradual capacitatea noastră de producţie. Am finalizat unitatea de produse topice în 2022. Vom finaliza până la jumătatea anului viitor site-ul de topice sterile, urmând după aceea să validăm, să calificăm şi să încercăm să obţinem o avizare din partea organismelor americane şi europene. Avizarea din partea autorităţilor europene o avem pentru secţia de topice, mai puţin pe segmentul de oftalmice sterile.“

De asemenea, investiţiile viitoare vizează o nouă secţie de produse sterile, soluţii sterile şi un nou centru de cercetare Inova a Ă.

Pentru acest centru de cercetare, compania a angajat deja circa 100 de tineri pe care instruieşte. Vrea să dubleze forţa de cercetare în timp. Astfel, Antibiotice poate paria pe proiecte mai inovative, pe medicamente de altă generaţie, mai noi.

„Avem în plan investiţii importante, pentru care deja avem consolidate relaţiile contractuale cu Banca Europeană de Investiţii, avem creditele obţinute, avem un ajutor de stat important dat de Guvernul României. Şi, suntem în curs de a depune studii de fezabilitate pentru încă două proiecte importante pentru care sperăm să obţinem finanţare în perioada următoare.“

Este vorba de o finanţare de 60-70 de milioane de euro. Pentru întregul program de investiţii ce poartă numele Dezvoltăm viitorul împreună, suma urcă la aproape 800 de milioane de lei (160 mil. euro).

„O bună parte din aceste proiecte au fost deja realizate. Avem şi acum investiţii importante în curs de realizare şi, în perspectivă, vor fi mai încă două-trei proiecte. Am început să ne gândim la aceste dezvoltări în anii 2018-2019-2020. Am început efectiv punerea lor în aplicare în 2022, iar până în 2030 ar trebui să prindă contur majoritatea. Vedem o dublare a afacerii noastre, atât în termen de cifră de afaceri şi mărime a portofoliului, cât şi ca profitabilitate.“

Antibiotice are peste 250 de parteneri peste tot în lume, de la parteneri din zona de achiziţii, până la parteneri din zona de marketing a produselor. Fiecare firmă din lanţ are, la rândul ei, conectivităţi cu alte zeci sau sute de companii.

„Gândiţi-vă la o schemă logică de multiplicare a gradului de cunoaştere, de legătură. Suntem o companie care tinde spre afaceri de 250 mil. euro. Tocmai de aceea, mai e mult de lucru. Dacă aş spune că nu mai sunt pieţe pe care le vizăm, ar fi o greşeală.“

Astfel, există posibilitatea dezvoltării mai multor pieţe, ca de exemplu Japonia. Este o altă cultură, altă civilizaţie, există un alt tip de consum, un alt tip de reglementări. Dar e importantă.

„Ne dezvoltăm şi în Africa de Sud, avem la înregistrat 20 de produse. Sunt particularităţi şi diferenţe între toate aceste pieţe, dar prezenţa noastră peste tot va duce la o explozie în dinamica afacerilor noastre“, conchide Ioan Nani.