Adunarea generală a acţionarilor Fondului Proprietatea (FP), care a avut loc ieri, a fost mai puţin animată decât precedentele, deşi sala mare de conferinţe a hotelului Hilton, unde aceasta avut loc, a fost plină.
Ca şi în alte dăţi, cea mai mare parte a acţionarilor prezenţi au fost oameni în vârstă care au primit acţiunile ca despăgubire pentru proprietăţile confiscate de regimul comunist. Ei au ascultat cu atenţie prezentarea lui Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Asset Management, care le-a vorbit din nou despre evoluţia pieţelor internaţionale şi le-a prezentat prin power point-uri cu grafice colorate cum pieţele emergente au supraperformat în ultimii zece ani şi cum banii sunt acum la investitorii din Est (China, Coreea, Singapore), cum pieţele bear (perioade de scădere puternică a acţiunilor) sunt mult mai scurte decât cele bull (perioadele de creştere) şi cum Templeton face eforturi să atragă investitori în fond, dar problemele din Europa afectează puternic şi România.
El i-a predat ştafeta lui Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, care a explicat că situaţia actuală din România nu e roz, dar că perspectivele sunt încurajatoare şi că Templeton face eforturi pentru a creşte valoarea fondului. De la listare FP pe bursă, pe 25 ianuarie, preţul acţiunilor a scăzut cu 32%, la 0,44 lei, fiind cu 56% sub valoarea de 1 leu la care au fost despăgubiţi foştii proprietari şi cu 60% sub valoarea activului net al fondului.
Cu toate astea, administratorul fondului nu a primit critici în AGA, nemulţumirile acţionarilor fiind îndreptate mai ales împotriva statului, care a gestionat foarte slab procesul de despăgubire. Reprezentanţii statului au adoptat ca de multe alte ori strategia tăcerii, preferând să rămână cât mai discreţi în sală.
În fond, statul şi-a luat mâna de pe Fondul Proprietatea, iar votul de ieri a consfinţit acest lucru. Cu 2,7% din acţiuni, Ministerul Finanţelor nu mai are niciun cuvânt de spus în modul în care este gestionat fondul.
Puterea au preluat-o oficial marii investitori străini, care au ajuns să deţină 40% din acţiuni după ce au cumpărat în ultimele 10 luni acţiuni de pe bursă la preţ de chilipir. Reprezentanţii americanilor de la Elliott, care au devenit cei mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea, cu 8,6%, au asistat impasibili la discuţiile din sală, activându-se doar în momentul în care s-au votat punctele de pe ordinea de zi. Cel mai important punct, care îi interesa în mod direct, a fost eliminarea din actul constitutiv a limitărilor de vot, care le lasă practic calea liberă lor şi altor investitori ca ei să preia controlul fondului şi să-l administreze după cum au interesul.
Până acum, drepturile de vot ale acţionarilor cu peste 1%, 3% sau 5% erau limitate prin statut, această prevedere permiţând statului să mai aibă un control asupra fondului. Astfel, cei mai mari acţionari, cu excepţia statului, aveau circa 3% din drepturile de vot, indiferent câte acţiuni ar fi deţinut, fie 10%, fie 20%.
"O acţiune - un vot, acesta este principiul pieţei de capital şi vrem să ne aliniem la acest principiu pentru a oferi tratament egal tuturor acţionarilor", a explicat Greg Konieczny.
"Pe noi cine ne mai apără dacă un investitor mare se hotărăşte să preia fondul?" a fost întrebarea din sală a unei bătrâne surprinzător de bine informată. "Mulţi dintre acţionarii mari sunt fonduri speculative, care nu au aceeaşi viziune pe termen lung pe care ne-o prezintă Franklin Templeton", a mai spus ea, punctând foarte bine că prin eliminarea pragului de vot, fondul devine o ţintă de preluare. Teoretic, un investitor poate prelua de acum un pachet de control şi poate decide ce vrea, inclusiv înlocuirea administratorului.
Konieczny a încercat să-i liniştească pe micii acţionari spunându-le că "toţi acţionarii sunt trataţi în mod egal" şi că "Templeton nu va lua niciodată decizii care să dezavantajeze o parte dintre acţionari".
În general însă managementul oricărei companii este mai atent cu acţionarii mari, care au mai multe voturi şi, implicit, forţa de a decide prelungirea sau revocarea mandatului de administrator.
"Noi am fost cei care ne-am luptat pentru ca active precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica să ajungă în portofoliul Fondului Proprietatea, iar acum, prin eliminarea limitei de vot, ne pierdem chiar şi mica influenţă pe care o mai aveam în fond, iar aceste active ajung în mâinile unor fonduri care au cumpărat acţiunile foarte ieftin. Statul nu a făcut nimic şi a pierdut controlul unor active importante fără a rezolva problema despăgubirilor", a declarat Marius Murgu, preşedintele Asociaţiei Acţionarilor Privaţi din Fondul Proprietatea.
De cealaltă parte, cei de la Templeton spun că acţionarii mici nu trebuie să se teamă de o preluare. "Legea apără micii acţionari în cazul preluării. O preluare ostilă nu e rea pentru investitori, pentru că preţul acţiunii creşte", a explicat Konieczny.
Un lucru mai rămâne de clarificat: "Eu am 145.700 de acţiuni. Sunt acţionar mic sau mare?", a fost întrebarea unei bătrâne din sală.
Ce au votat ieri acţionarii FP
Pe lângă ridicarea limitărilor de vot, acţionarii FP au mai aprobat o serie de modificări în actul constitutiv, cea mai importantă fiind că administratorul Franklin Templeton va putea decide vânzări sau achiziţii în valoare de până la 20% din active fără acordul acţionarilor. Asta înseamnă că Templeton va putea decide singur dacă vinde participaţia la Nuclearelectrica sau Alro sau jumătate din pachetul deţinut la Hidroelectrica sau Petrom.
Pe ordinea de zi a adunării generale extraordineare (AGEA) a fost şi reducerea capitalului social prin anularea acţiunilor răscumpărate de fond de pe Bursă. Acest punct nu a putut fi votat din lipsă de cvorum, fiind necesară prezenţa a cel puţin 50% din acţionari. Fondul a răscumpărat de la listare un pic peste 2% din acţiunile proprii, iar prin anularea lor ar creşte valoarea activului net pe acţiune (VUAN).
Tot ieri, acţionarii FP au aprobat bugetul de venitui şi cheltuieli pentru anul viitor, care prevede venituri de 530 mil. lei şi un profit net de 442 mil. lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
