Proiect ZF/Vodafone Femei în Business. Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex Topoloveni: Am intrat în antreprenoriat pentru că mi-a plăcut libertatea de a alege, de a îmi câştiga pâinea mea şi a familiei mele

Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex Topoloveni, producătorul magiunului de prune Topoloveni, afirmă că a intrat în business pentru că i-a plăcut libertatea care venea cu statutul de antreprenor.

„Mi-a plăcut să îmi pun amprenta oriunde am fost, mie nu mi-a plăcut niciodată să depind de cineva, mi-a plăcut libertatea de a alege, de a îmi câştiga pâinea mea şi a familiei mele. Eu iubesc ceea ce ţine de tradiţie şi nu o zic la modul demagogic, ci o arăt în practică. În zilele noastre, în România ducem lipsă de practică, nu de vorbe. Nu este foarte simplu, dar câteodată viaţa te împinge să faci anumite lucruri, iar rezultatul îţi demonstrează dacă ai făcut bine sau nu“, a declarat  Bibiana Stanciulov în cadrul emisiunii Femei în Business, realizată de ZF în parteneriat cu Vodafone.

Bibiana Stanciulov a intrat în antreprenoriat în 1993, după ce i-a fost interzisă o emisiune la Radio România Cultural despre condiţia umană în apartamentele de bloc. Fabrica de magiun pe care o conduce în prezent a cumpărat-o în 2001. Astăzi, magiunul de prune de Topoloveni este cunoscut în toată România şi generează venituri de peste 4,7 mil. lei pe an.

„Înainte de a ajunge proprietara acestei făbricuţe, cumpăram de la această fabrică diverse conserve pe care le revindeam în diverse locuri. În momentul în care unul dintre conducătorii fabrici m-a înşelat în un contract pe care îl aveam, un contract foarte important cu Ministerul Apărării Naţionale, m-am supărat foarte tare. (...) După ce am rezolvat contractul, m-am întors la respectivul director, i-am explicat că îi voi demonstra modul în care se conduce o fabrică în industria alimentară, dacă se va vinde vreodată acea fabrică. Poţi să fii corect în industria alimentară, să nu înşeli pe nimeni şi, în mod deosebit, consumatorul“, a detaliat ea.

Antreprenoarea a reuşit să pună pe picioare fabrica din Topoloveni cu ajutorul unei bănci şi a început să producă pentru prima dată magiun de prune în anul 2001.

„Mirosul magiunului este inconfundabil, un miros al copilăriei, partea cea mai liniştită şi fericită pentru fiecare dintre noi, una care ne marchează tot parcursul vieţii.  Ulterior, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi a făcut la ICA analizele acestui produs şi a spus că este obligatoriu să continui să fac acest produs pentru că, la data respectivă, era singurul produs de pe piaţa din România care nu avea zahăr adăugat, nu avea aditivi. Nici astăzi nu sunt multe produse care să nu aibă zahăr adăugat sau aditivi“, povesteşte Bibiana Stanciulov.

În ceea ce priveşte planurile de viitor ale businessului său, fondatoarea Sonimpex Topoloveni spune că plănuieşte să folosească sâmburii rămaşi de la fructele folosite în fabrică pentru a ajunge la independenţă energetică.

„Îmi doresc să fac la Topoloveni o centrală cu peleţi în care baza să fie sâmburii de fructe. Noi folosim foarte multe cireşe, prune, vişine şi vin să cumpere aceşti sâmburi de la noi diverse persoane care îi folosesc pentru uleiuri şi multe alte produse. Ei mi-au spus că nu au găsit aceşti sâmburi în celelalte fabrici din industria alimentară care produc conserve din fructe. Visul meu să fac acolo acea centrală care să îmi ofere independenţa faţă de tragedia din sistemul de energie. Dacă voi reuşi şi acest lucru, voi fi o persoană foarte liberă.“

Vodafone România a lansat pachetul comercial „Special Edition, Vodafone – Ziarul Financiar“, ce oferă companiilor mici şi mijlocii o soluţie completă de servicii de conectivitate, acces nelimitat la platforma ZF Corporate şi suport printr-un consultant Vodafone dedicat.

Ce a mai spus Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex Topoloveni, în cadrul emisiunii Femei în Business:

Datele Eurostat arată că România are aproape jumătate din producţia de prune din Uniunea Europeană şi cu toate acestea doar un singur brand este certificat şi prezent în supermaketuri, al dvs. De ce nu şi-au făcut loc şi alţii, dacă avem o astfel de producţie?

„În anul 2011 am fost primul produs recunoscut de Uniunea Europeană cu indicaţia geografică protejată Topoloveni – magiun de prune. Timp de cinci ani am fost singurii din industria alimentară din România recunoscuţi cu această indicaţie. Acest lucru este foarte dificil pentru că UE are tot interesul ca ţările care au creat-o să beneficieze de aceste certificări, ci nu o ţară ca noi sau ca Bulgaria. O astfel de certificare atrage după ea fonduri europene, accesul pe o piaţă pe care se ceartă toată lumea. Nu sunt numai eu, există şi alţi producători care fac băuturi precum ţuică sau palincă. Regret că nu au intrat şi pe alte zone ale prunelor, le este comod, nu ştiu de ce. Avem o cantitate mare de prune, dar mulţi pruni au fost tăiaţi şi folosiţi ca lemne de foc. Dovadă este faptul că noi multe prune nu le cumpărăm din judeţul Argeş, deşi acolo au fost aduşi pentru prima dată prunii în România, în anul 1877.“

Pe câte pieţe externe sunteţi în prezent şi care sunt ţările cele mai bune pentru exportul de magiun?

„Cea mai mare surpriză a noastră a fost faptul că Uniunea Europeană a înregistrat indicaţia noastră geografică în Canada şi în Japonia. În Canada am avut cel mai mare export până la debutul pandemiei. După ce a început pandemia, tot exportul s-a încheiat. Canada a fost cea mai bună ţară pentru export. Din păcate, peste tot unde am ieşit ca pieţe externe au venit după noi concurenţii noştri neloiali şi oamenii au fost puşi în situaţia că nu mai era aceeaşi calitate cu care noi îi obişnuisem în momentul în care am mers acolo.“

Care este cea mai mare eroare pe care aţi făcut-o în business şi care a fost lecţia învăţaţă?

„Nu am avut erori în business. Am reuşit să duc pe culmi înalte un magiun despre care nu se ştia absolut nimic, pe locul al doilea la nivel mondial din punct de vedere al gustului la un concurs la care noi nici măcar nu am participat, nu am ştiut că există.“

Dacă ar fi să introduceţi o materie în sistemul de învăţământ, care ar fi?

„Obligatoriu, de la grădiniţă, aş introduce nutriţia. Sănătatea şi libertatea sunt cele două bunuri pe care omul trebuie să le aibă în permanenţă. Un copil care nu ştie diferenţa între mâncarea de tip fast-food şi mâncarea gătită în casă este viitorul bolnav de diabet, de inimă. Nutriţia este obligatorie în şcoli.“