Ziarul Financiar cere publicarea numelor şi a funcţiilor angajaţilor de la stat din fiecare organizaţie care funcţionează din bani publici sau a cărei organizare se află sub autoritate publică - ministere, administraţii publice, autorităţi locale, banca centrală, autoritate de supraveghere financiară, primării, spitale, direcţii de sănătate publică sau agenţii naţionale.
Instituţii cu sute de angajaţi în subordine au, în continuare, organigramele încărcate de diferite clase de secretari, consilieri, inspectori sau experţi, dar nimeni nu le atribuie acestora o faţă, un nume sau un număr de telefon, în ciuda faptului că transparentizarea administraţiei publice a fost cap de listă pentru fiecare guvern care s-a instalat la Palatul Victoria în ultimii ani.
„Informaţii precum numele, funcţia şi telefonul sau adresa de mail a unui funcţionar ar trebui să fie publice, este un drept fundamental al cetăţeanului european. Este important ca cetăţean să ştii unde vrei să ajungi, cu cine trebuie să stai de vorbă pentru a rezolva o problemă sau pentru a afla anumite informaţii şi chiar pe cine trebuie să dai în judecată, dacă un funcţionar a greşit, iar greşeala lui te afectează“, spune Marius Văcărelu, doctor în ştiinţe administrative şi cadru didactic al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. El precizează că, deşi un astfel de demers ar fi un pas mic în vederea transparentizării administraţiei publice, acesta ar elimina „timpii morţi“ şi ar uşura comunicarea dintre administraţie şi cetăţeni. Indiferent că a fost vorba de guvernul Tăriceanu, guvernul Boc sau, de opt luni, despre guvernul Ponta, premierii au promis transparenţă la nivelul administraţiei, obiectiv îndeplinit până în prezent cu jumătăţi de măsură, având în vedere că singurele feţe şi CV-uri care pot fi atribuite unor nume şi funcţii în cadrul ministerelor sunt cele ale oamenilor din conducere (miniştri, secretari de stat sau secretari generali). La Ministerul Educaţiei, de exemplu, sunt 813 salariaţi (în afara ministrului şi a secretarilor de stat) păstraţi sub semnul anonimatului în organigramă. În lista cu salariile, la ministere - salariile în ministere au început să fie publicate în 2010 şi la insistenţele ZF - apar doar funcţiile şi veniturile aferente, dar nu şi nume.
22 de consilieri personali la Ministerul Economiei şi niciun nume publicat
La Ministerul Economiei, ministrul Varujan Vosganian are şapte consilieri personali, ministrul delegat Constantin Niţă, opt, iar ministrul delegat Maria Grapini, şapte. Dar nici măcar numele consilierilor nu sunt publicate, iar situaţia este identică şi la alte ministere.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că publicarea numelor, funcţiilor şi a CV-urilor oamenilor angajaţi în ministere şi alte instituţii publice ar putea oferi o imagine mai clară cu privire la cât de încărcat este aparatul de stat.
„Sigur, fiecare funcţie are specificul ei şi nu trebuie să ne gândim acum că orice om dintr-o instituţie publică are abilităţi de comunicator, dar este foarte important să ştim şi noi cu ce oameni avem de-a face, cât de încărcată de administraţia şi cât de competenţi sunt aceştia“, explică Pogonaru.
În ciuda unor încercări din timpul guvernării lui Emil Boc, când s-a decis introducerea, în informările de presă, a unor link-uri spre proiectele de lege sau hotărârile de guvern şi publicarea, pentru prima dată, a salariilor oamenilor din administraţie, orice tentativă de transparentizare a administraţiei a fost uitată.
Ce a promis şi ce a făcut guvernul Ponta
Într-o încercare de a se ţine de promisiunea făcută la formarea noului guvern privind transparenţa, premierul Victor Ponta l-a recrutat la finalul anului trecut pe Cristian Botan, un tânăr de 25 de ani care a făcut un site menit să reunească toate joburile vacante de la stat, pe funcţia de consilier. Tânărul trebuia să facă până în prezent cinci site-uri care să ajute la transparentizarea sistemului de administraţie publică, însă niciunul dintre acestea nu este gata încă. Problema lipsei de transparenţă este o cutumă în toate instituţiile de stat, nu doar în administraţie, şi se transmite de la o guvernare la alta. Nici la Ministerul de Externe, nici la cel de Finanţe, nici la Ministerul Sănătăţii situaţia nu stă altfel; pe site-urile acestora, angajaţii figurează doar în organigrame sau în listele cu veniturile salariale lunare.
În plus, există în continuare instituţii plătite din bani publici ai căror angajaţi, deşi îşi publică declaraţiile de avere, au veniturile neprecizate sau „blurate“. „Ar fi interesant de aflat câte persoane sunt angajate în cadrul acestor ministere şi instituţii publice imediat după alegeri şi câte în timpul celor patru ani de guvernare. Este clar că mediul politic controlează locurile de muncă perfect şi este normal să nu arate lucruri care nu trebuie să fie dezvăluite. În plus, există şi o problemă din punctul de vedere al organizării muncii, pentru că pot să fie 1.000 de oameni care fac 100 de lucruri, în loc să fie invers. Avem nevoie de un sistem coerent“, mai precizează Marius Văcărelu.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
