Zero kilometri în plus la centura Capitalei în 2013 deşi CNADNR are pe mână 1,3 miliarde de euro

Doar 20 din cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei sunt reabilitaţi în prezent şi deşi anul acesta Compania Naţională de Auto­străzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a alocat o sumă mai mare pentru modernizarea şi lărgirea la patru benzi a şoselei, respectiv circa 184,2 milioane de lei (41 de milioane de euro), nici măcar un metru reabilitat din centură nu va fi deschis anul acesta.

În cel mai bun caz, dacă statul va aloca bani şi în 2014, lucrările pe alţi 20 de kilometri vor fi finalizate abia anul viitor. Mai mult, în contextul în care se pregăteşte construcţia în concesiune a unui inel de centură la standard de autostradă în sudul Capitalei, care va dubla actuala centură, CNADNR nu a luat încă o decizie dacă va continua sau va renunţa la lucrările de reabilitare la ocolitoarea care există în prezent.

„Lucrările de lărgire la 4 benzi a centurii Bucureşti vor fi finalizate în funcţie de alocaţiile bugetare asigurate prin Legea bugetului de stat“, este răspunsul CNADNR, semnat de directorul interimar al instituţiei, Mircea Pop, la întrebarea ZF legată de termenul când va fi finalizată complet reabilitarea centurii, pe cei 72 de kilometri.

Modul în care a fost gestionată situaţia centurii Capitalei în ultimii ani arată cum au fost stabilite priorităţile statului în ceea ce priveşte construcţia de drumuri. În timp ce centura Capitalei a primit an de an bani puţini şi nu a reprezentat o prioritate, drumuri cu trafic mult mai mic, aşa cum sunt DN 67C Bengeşti-Sebeş sau DN 2D Focşani-Ojdula (cu un trafic de 10-15.000 de maşini zilnic) au „înghi­ţit“ circa 470 mil. euro în ultimii ani.

CNADNR a bugetat anul acesta 5,9 mld. lei (1,3 mld. euro) pentru finanţarea investiţiilor, potrivit informaţiilor care apar pe site-ul instituţiei.

„Am avut grijă să tocăm sute de milioane de euro pe (autostrada – n.red.) Bucureşti-Ploieşti şi este normal să nu avem o centură la 4 benzi. Bucureştiul nu se va dezvolta cu ade­vărat la potenţialul său dacă nu se va rezolva problema cu centura“, spune Augustin Hagiu, con­sultant în transporturi.

Anul acesta centura Capitalei va primi mai mulţi bani decât anul trecut. La rectificarea bugetară din vara anului trecut, finanţarea rămasă pentru centură se ridica la doar 3 mil. euro, în ciuda faptului că mai multe contracte de reabilitare şi de lărgire la 4 benzi fuseseră deja atribuite, iar traficul infernal ar fi trebuit să o transforme într-una dintre priorităţile companiei de drumuri.
CNADNR spune că în prezent se derulează lucrări pe două din cele cinci tronsoane pentru care a semnat contracte din 2008 până acum. Astfel, în lucru se află în prezent circa 20 de kilometri: un lot de 8,7 kilometri între DN 7 (zona Chitila) şi A1 Bucureşti-Piteşti, ce este realizat de o asociere condusă de firma românească Delta ACM 93, controlată de Florea Diaconu, şi un sector de 10,4 kilometri între DN 2 (zona Voluntari) şi A2 Bucureşti-Constanţa, ce este reabilitat de un consorţiu condus de firma Tehnologica Radion a lui Theodor Berna. Lucrările pe aceşti 20 de kilometri au ca termen de finalizare „anul 2014, în funcţie de fondurile ce vor fi asigurate prin Legea bugetului pe 2014“, potrivit şefului interimar al CNADNR. Nici Florea Diaconu, nici Theodor Berna nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a explica în ce stadiu se află lucrările la tronsoanele din centură pe care firmele lor le reabilitează.

Dacă centura Capitalei a rămas în ultimii ani într-un con de umbră, în ciuda faptului că este o şosea de importanţă majoră pentru toţi cei care tranzitează Bucureştiul, statul se gândeşte în prezent să construiască în concesiune un inel de centură în sudul Capitalei, care practic ar urma să dubleze actuala centură ocolitoare. Inelul de centură sud ar urma să aibă 48 de kilometri, iar valoarea estimată a contractului se ridică la circa două miliarde de euro, atât pentru construirea şoselei, cât şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzilor A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 Bucureşti-Constanţa.

În acest context, întrebarea care se pune este dacă mai are rost să fie reabilitată centura actuală a Capitalei, în situaţia în care oricum statul vrea să construiască o autostradă care să dubleze această centură, cel puţin în sudul Capitalei.

„Decizia privind continuarea sau renun­ţarea la lucrările de lărgire la 4 benzi a centurii Bucureşti Sud va fi luată de conducerea CNADNR şi de conducerea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine“, este răspunsul CNADNR, care nu lămureşte însă dacă va renunţa sau nu la reabilitarea centurii actuale a Capitalei.

Până în prezent lucrările de lărgire la patru benzi a centurii Bucureşti sunt executate în proporţie de 29%, ceea ce înseamnă că doar 20 din cei 72 de kilometri ai şoselei sunt reabilitaţi.

Pe cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei circulă zilnic peste 144.000 de vehicule, potrivit recensământului general al circulaţiei rutiere realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în 2010. Traficul zilnic este calculat de ZF prin însumarea traficului înregistrat pe fiecare din sectoarele componente ale unei şosele; numărul real de vehicule care circulă pe fiecare şosea poate fi mai mic, în condiţiile în care un vehicul înregistrat într-un sector al unei şosele poate fi înregistrat şi în următorul sau următoarele, în funcţie de traseul pe care îl urmează.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 20.06.2013