Viaţa pentru copiii din mediul rural s-a înrăutăţit considerabil în perioada pandemiei, arată o cercetarea realizată de World Vision România în perioada 10 mai – 27 iunie 2020. Peste 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestionaţi nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă.
„Rezultatele studiului ne-au arătat, încă o dată, că urmele lăsate de pandemie au adâncit sărăcia şi au accentuat factorii care influenţează negativ bunăstarea oamenilor din mediul rural. Se evidenţiază foarte clar relaţia strânsă între bunăstarea emoţională, accesul la educaţie, implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copiilor şi vulnerabilitatea economică a familiei. Cei care şi-au pierdut total sau parţial veniturile din cauza crizei ori cei care sunt asistaţi sociali sunt şi cei care nu au acces la educaţie, deşi declară că educaţia ar însemna supravieţuire şi singura şansă a copiilor de a ieşi din sărăcie” a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis şi exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online.
Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie; 8% dintre respondenţi afirmă că nu deţin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-şi continue educaţia acasă. Doar 20% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei; 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmărească emisiunea, proporţia atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) şi Vaslui (15%), conform World Vision România.
Cercetarea World Vision România a fost derulată telefonic în perioada 10 mai – 27 iunie 2020 şi a vizat colectarea de informaţii din cele 6 judeţe (Cluj, Dolj, Ialomiţa, Vaslui, Iaşi, Vâlcea - 139 de comune cu 313 sate).
Cercetarea a vizat două grupuri ţintă şi a folosit două categorii de metodologii: componenta cantitativă şi componenta calitativă. Cercetarea cantitativă a cuprins un univers de 1.769 părinţi ai copiilor de vârstă şcolară. Peste 75% dintre cei chestionaţi provin din familii cu multiple vulnerabilităţi.
