Eveniment

Vosganian crede că România începe să iasă din captivitatea UE în privinţa exporturilor

Deficitul comercial al României ar putea scădea în acest an până la nivelul de 3-4% din PIB, date fiind cifrele „încurajatoare“ privind schimburile comerciale din primele patru luni, a declarat ministrul economiei, Varujan Vosganian (foto).

„Pe primele patru luni, exporturile au crescut cu 7,2%, la 15,6 miliarde de euro, iar importurile puţin peste 17 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că deficitul comercial al României a scăzut sensibil faţă de anul trecut şi există semnale încurajatoare că el se va situa la un nivel de sub 5% din PIB până la sfârşitul anului. Este foarte posibil să se situeze între 3 şi 4% din PIB“, a spus Vosganian. Anul trecut, deficitul comercial al României a fost de 9,6 miliarde de euro, echivalent cu 8,2% din PIB.

Ministrul a arătat că „exporturile constituie una dintre marile şanse ale României de a depăşi criza economică“, iar o evoluţie deosebit de bună au avut-o exporturile către ţări din afara Uniunii Europene. Valoarea mărfurilor vândute pe pieţele terţe a crescut cu 10% în primele patru luni, în timp ce exporturile către UE au crescut cu 6,2%.

„Asta înseamnă că România începe să iasă din captivitatea UE“, a mai spus Vosganian. România a avut în premieră în primele două luni ale anului un excedent comercial în relaţia cu ţările din afara UE, exporturile către pieţele din state terţe ajungând la 2,175 miliarde euro, iar importurile fiind de 1,92 miliarde euro. De asemenea, pentru prima oară după 1990, România a revenit pe excedent de cont curent, reuşind să rămână pe surplus patru luni la rând, ceea ce arată diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital.

Valoarea exporturilor către state necomunitare ar urma să crească în 2013 faţă de 2012, după ce companii străine precum Lufkin au ales România ca punct de plecare pentru mărfuri produse local şi destinate unor pieţe ca Orientul Mijlociu, Africa şi Rusia. Vosganian a mai precizat că România are un excedent comercial de peste un miliard de euro cu Rusia, dacă nu sunt luate în calcul importurile energetice. Anul trecut, România a importat gaze naturale în valoare de 1,4 mld. dolari (1 mld. euro) din Rusia.
 

Colaborare pe hârtie cu Camerele de Comerţ

Ministrul Economiei a semnat ieri un protocol de colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Uniunea Camerelor de Comerţ Bilaterale din România, al cărui scop este de a integra reprezentanţele comerciale private în reţeaua ataşaţilor comerciali ai ministerului.

"Fireşte că acest lucru nu se poate face instituţional, pentru că ataşaţii comerciali au un anumit statut diplomatic, dar cea mai mare parte a activităţii lor poate fi în acelaşi timp încredinţată reprezentanţilor comerciali ai camerelor de comerţ. Ei pot organiza forumuri economice, pot crea contacte. Noi le permitem să comunice cu noi prin intermediul infogramelor şi ei vor avea acces la aceiaşi coordonatori ai activităţii de comerţ exterior ca şi ceilalţi ataşaţi comerciali", a arătat Vosganian.

El a justificat necesitatea cooptării mediului privat în promovarea investiţiilor româneşti prin faptul că dezvoltarea reţelei externe proprii ale ministerului este limitată de fondurile bugetare disponibile. Ministrul nu a precizat dacă reprezentanţii camerelor de comerţ vor fi remuneraţi în baza acestui parteneriat.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a apreciat că eficacitatea acestei colaborări va depinde de reprezentativitatea camerelor de comerţ din fiecare domeniu, dar şi de implicarea financiară a acestora.

"Până la urmă, credinţa mea este că aşa ceva nu poate funcţiona decât dacă sectorul privat se angajează şi el să pună propriii bani. Indiferent că o cheamă CCIR sau asociaţie profesională, problema este să nu avem pe banii statului diverşi indivizi să decidă unde le place să reprezinte România. Atâta timp cât numai statul pune bani şi cei din mediul de afaceri care decid unde trebuie să plece nu pun şi ei bani să-i doară puţin orice greşeală, nu e o poveste cu subiect", a spus Pogonaru.

Aparatul prin care Ministerul Economiei promovează interesele României în străinătate este format din mai mult de 80 de consilieri şi secretari economici detaşaţi în străinătate, aceştia fiind plătiţi cu sume care ajung şi până la 8.000 de dolari. Subordonarea ataşaţilor comerciali a fost însă constant o sursă de conflict între Ministerul de Externe şi Ministerul Economiei. Dintotdeauna Ministerul Economiei şi-a trimis oameni în poziţii-cheie în ambasade pe post de ataşaţi comerciali, care nu răspundeau şi nu răspund în faţa şefilor de misiune. Activitatea acestor ataşaţi comerciali este însă cvasi-necunoscută şi întotdeauna a existat suspiciunea că aceste poziţii sunt de fapt sinecuri.

Unul dintre cazurile celebre este cel al lui Bogdan Ionescu, soţul fiicei preşedintelui Băsescu, Elena, care în vremea mandatului lui Adrian Videanu a fost trimis la Paris pe unul dintre posturile rezervate misiunii economice. Concursul pe care el l-a susţinut a ridicat multe semne de întrebare, dat fiind legătura familiei Ionescu cu familia Videanu şi, mai apoi, cu familia Băsescu.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.07.2013

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.