♦ Gavrilă Tuchiluş, Agrimat Matca: „Noi ne dorim să mergem pe direcţia agricultură – industria alimentară – hipermarketuri – client, dar nu este aşa de uşor pentru că nu există o stabilitate legislativă şi economică ♦ Mihai Moraru, Agro-Est Muntenia: „Ne chinuim de câţiva ani să implementăm un proiect, o fabrică dedicată nutriţiei în agricultura vegetală. Când am căutat finanţare, ne-am dat seama că proiectul nu putea fi inclus integral într-o măsură.“ ♦ Felix Daniliuc, BRD Groupe Société Générale: „Realitatea este că este nevoie de mai puţină birocraţie, de mai multă informaţie. Nu poţi să faci lucrurile la fel şi să te aştepţi la rezultate diferite.“
Antreprenorii din România vor să creeze un lanţ de aprovizionare care să meargă de la producător direct la consumator, unul „de la fermă la furculiţă“, însă nevoia de finanţare pentru acest tip de proiecte este foarte mare, iar atragerea de fonduri europene este greoaie şi nu reuşeşte să le susţină pe deplin activitatea, a fost una dintre concluziile videoconferinţei ZF/BRD Sud-Est – Tabla Finanţărilor 2021, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale.
„Fondurile europene sunt binevenite, dar birocraţia este foarte grea, este îndelungată. Se discută şi astăzi despre problema de la fermă la furculiţă. Noi încercăm să facem lucrul acesta prin fabrica de la Sascut, să producem în ea lapte, brânzeturi. Ne interesează în continuare să accesăm atât fonduri europene, ne gândim la PNDR 2023 – 2027. Noi ne dorim să mergem pe direcţia agricultură – industria alimentară – hipermarketuri – client, dar nu este aşa de uşor să facem asta pentru că nu există o stabilitate legislativă şi economică“, a declarat Gavrilă Tuchiluş, administrator şi director general al companiei Agrimat Matca din Galaţi, companie care are o fermă de vaci de lapte de 1.500 de capete, parte dintr-o cooperativă care a fondat o fabrică de produse lactate.
Mihai Moraru, director general al Agro-Est Muntenia , trader de inputuri agricole şi cereale din judeţul Buzău, crede că principala problemă a programelor de finanţare din România este că limitează aria de activitate a companiilor care pot aplica.
„Ne chinuim de câţiva ani să implementăm un proiect, o fabrică dedicată nutriţiei în agricultura vegetală, cu aproape trei sferturi din producţie orientată către agricultura ecologică şi o treime către agricultura tradiţională. În momentul în care am căutat finanţare ne-am uitat la ce exista în momentul acela şi ne-am dat seama că proiectul nu putea fi inclus integral într-o măsură. Aceasta este principala problemă a multor programe, care limitează foarte mult aria de activitate“, a spus el în cadrul videoconferinţei.
Felix Daniliuc, directorul Departamentul de IMM-uri din cadrul BRD Groupe Société Générale, afirmă că băncile şi antreprenorii au aşteptări ca la nivel decizional, la nivel de guvernare, de intermediari, să fie o viziune clară despre cum trebuie făcute lucrurile.
„Realitatea este că este nevoie de mai puţină birocraţie, de mai multă informaţie. Din perspectiva celor care îşi asumă toate provocările, care duc mai departe economia, este nevoie de mai multă comunicare, să încercăm să ducem mai departe nivelul de conştientizare. Este evident că trebuie să facem lucrurile mai bine. Nu poţi să faci lucrurile la fel şi să te aştepţi la rezultate diferite. Obiectivul este să facilităm, să oferim mai multă claritate, să creăm oportunitatea de a afla şi înţelege. Finanţarea trebuie să vină ca o necesitate de a dezvolta un business“, explică el.
Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), subliniază şi el necesitate de finanţare a întreprinderilor private mici şi mijlocii din România, afirmând că 25.800 de firme care au aplicat pentru finanţare prin programul IMM Invest, iar în 2021 sunt alte 11.524 de credite solicitate şi garantate de Fondul de Garantare până în prezent.
„Pe anul 2020 am avut un impact fiscal la bugetul de stat aproape 13 mld. lei, bani din impozit pe profit, taxe, TVA. Aceasta este importanţa acestor instrumente financiare, adică au un grad de multiplicare în economie. Anul acesta am început în cea de-a doua jumătate a anului. Până pe 7 octombrie, doar în cadrul programului IMM Invest avem 11.524 de credite solicitate şi garantate de Fondul de Garantare. Suma garantată de fond este de 7,5 mld. lei şi deja am ajuns ca instituţiile financiare să infuzeze pe piaţă 9,5 mld. lei, aproape 1% din PIB. Circa 85% dintre solicitanţi doresc credite pentru activitatea curentă, iar pentru credite de investiţii au fost circa 15%“, a detaliat Nancu.
De asemenea, spune el, interesul pentru Agro IMM Invest a fost mare, deja s-a consumat plafonul de 1 mld. lei şi a fost mărit la 4 mld. lei.
„Aici avem 2.000 de credite acordate, 15% investiţii şi 85% pentru capital de lucru.“
Yves Lallemand, deputy CEO, BRD Groupe Société Générale
► Vedem o volatilitate crescândă în business, mai puţină stabilitate. În acest context, este foarte important să avem factori de sprijin şi cred că este important ca Europa şi guvernele să iasă cu programe naţionale şi internaţionale, cum este Green Deal în Europa şi PNRR în România.
► Aceste programe pot fi foarte eficiente, cum am văzut că este cazul IMM Invest sau Agro IMM Invest. La BRD am acordat circa 400 mil. euro de împrumuturi IMM-urilor în programul IMM Invest. Observăm că finanţăm adevărate programe de dezvoltare, investiţii în fabrici, în echipamente, în agricultură.
► Aş vrea să subliniez contribuţia BRD la subiectele legate de energie şi protecţia mediului. Finanţarea verde este un fel de finanţare care se dezvoltă foarte bine acum. De exemplu, la BRD am acordat cel mai mare împrumut verde din România companiei Hidroelectrica. Este foarte important ca factorii economici să fie atenţi la această evoluţie, această dezvoltare.
Dumitru Nancu, director general, FNGCIMM
► Programul IMM Invest este deja unul consacrat. Anul trecut au fost 25.800 de firme care au aplicat. Merg foarte bine programele IMM Invest şi Agro IMM Invest pentru că avem un sprijin real din partea instituţiilor financiare.
► Anul trecut, în şase luni de zile au fost acordate 25.800 de garanţii, suma garantată de statul român a fost de 12,9 mld. lei, iar 15 mld. lei a fost finanţarea din sistemul financiar-bancar.
► Pe anul 2020 am avut un impact fiscal la bugetul de stat aproape 13 mld. lei, bani din impozit pe profit, taxe, TVA. Aceasta este importanţa acestor instrumente financiare, adică au un grad de multiplicare în economie.
Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD Groupe Société Générale
► În cadrul departamentului de IMM-uri s-au derulat peste 1 mld. euro în diferite programe. Suntem pregătiţi, avem echipa, avem nivelul de consultanţă. Echipele de vânzări, consilierii sunt obişnuiţi să abordeze aceste tipuri de finanţare într-o manieră mult mai confortabilă pentru că avem un volum relevant în spate.
► Sunt foarte multe proiecte de investiţii – jumătate dintre proiectele pe care le avem sunt pentru investiţii. Dacă avem în vedere IMM Invest şi Agro IMM Invest, care reprezintă în acest moment 60% din volumul de atenţie, de încărcare, volumele noastre de creditare, aici vorbim despre comerţ, logistică, producţie în diverse domenii şi agricultură.
► Noi suntem pregătiţi să facem ce trebuie, să interfaţăm aşteptările ce vin din programul IMM Invest cu aşteptările pe care le au clienţii.
► Noi avem aşteptări ca la nivel decizional, la nivel de guvernare să fie o viziune clară despre cum trebuie făcute lucrurile.
Ana Bobîrcă, vicepreşedinte, AOAR
► Aceste fonduri europene sunt nişte fonduri publice, sunt legate de nişte obiective şi de îndeplinirea unor ţinte, nu sunt fonduri obligatorii, ci corelate cu aceste ţinte. Ele pot fi pentru mediul public şi, în anumite condiţii foarte stricte, pentru mediul privat.
► Prin PNRR, mai întâi cheltuim banii şi apoi primim decontarea, invers faţă de cum ne-am aştepta. În ceea ce priveşte ceea ce poate face un IMM pentru a se finanţa altfel, în mod evident o face apelând la bănci.
► Cum se va putea finanţa un IMM prin viitorul PNRR, în principiu tot pe sistemul enunţat: direct, prin instrumente financiare şi indirect, participând la licitaţii publice.
Sergiu Uzun, şef şerviciu, Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - Sud-Est
► În programul 2014-2020 au fost alocate 9,4 mld. euro, s-a reuşit contractarea lor, iar plata efectivă este de 7,5 mld. euro, adică avem un grad de absorbţie de 80%, împreună cu APIA, nu doar AFIR.
► Pe programul nou 2021 – 2027 sunt alocate tot 9 mld. euro, nu s-a aprobat noul PNDR de Comisia Europeană. Din negocierile cu Comisia Europeană s-a reuşit alocarea unei sume de tranziţie de 2 mld. euro din cele 9 mld. euro, sumă pe care o vom folosi pentru măsuri şi submăsuri din programul vechi.
► Nevoia de finanţare trebuie să plece de la nevoile reale ale beneficiarilor. Noi am lansat multe sesiuni de finanţare.
Raluca Prelucă, partener şi consultant senior, fonduri-structurale.ro
► Accesarea fondurilor europene nu trebuie să fie un scop, ele trebuie să vină în sprijinul unei nevoi. Astfel, când nevoia nu există pentru că există pe piaţă instrumente care să poată să finanţeze investiţiile pe care companiile să le facă nu mai este nevoie ca ele să treacă prin hăţişurile cu fondurile europene.
► Există foarte multe firme care au accesat fonduri europene. Cel mai important pentru potenţialii beneficiari este să îţi facă o strategie coerentă de dezvoltare a businessului.
► Vor exista multe oportunităţi de finanţare, companiile le vor găsi atunci când obiectivele lor de business sunt congruente cu cele ale Uniunii Europene.
Cosmin Drăgoi, Director General, Finacon
► IMM-urile au nevoie să fie informate, degeaba există finanţări disponibile dacă beneficiarii lor nu ştiu despre aceste finanţări. Economia se mişcă mai repede decât autorităţile statului, este mai agilă.
► Poate nu este neapărat o problemă structurarea liniilor de finanţarea, ci birocratizarea şi dificultatea cu care aceste proiecte sunt evaluate, aprobate şi finanţate. Când faci un plan de afaceri acum şi obţii finanţare peste 2-3 ani, acel plan de afaceri poate nu mai este relevant nici pentru companie, nici pentru piaţă.
► Principala problemă pe care o avem în absorbţia fondurilor europene acum este lentoarea din procesul de evaluare, documentaţia excesivă.
Gavrilă Tuchiluş, administrator şi director general, Agrimat Matca
► Suntem beneficiari de fonduri europene din anul 2008. Am pornit de la nevoile companiei, ne-am gândit cum să mărim productivitatea şi să micşorăm costurile. Am făcut atunci un proiect de 1,5 mil. euro pentru tractoare şi maşini agricole.
► Noi lucrăm azi o suprafaţă de circa 5.000 de hectare, avem o fermă de vaci de lapte de 1.500 de capete.
► Atragerea fondurilor europene a fost şi rămâne greoaie. Partea agricultură este foarte slab finanţată pentru perioada următoare. Singura facilitate din PNRR este Pilonul 1 – tranziţia verde, componenta numărul 3. Noi am făcut din surse proprii ceea ce se doreşte să facem prin programele astea.
Mihai Moraru, director general, Agroest Muntenia
► Ne chinuim de câţiva ani să implementăm un proiect, o fabrică dedicată nutriţiei în agricultura vegetală, cu aproape trei sferturi din producţie orientată către agricultura ecologică şi o treime către agricultura tradiţională.
► În momentul în care am căutat finanţare ne-am uitat la ce exista în momentul acela şi ne-am dat seama că proiectul nu putea fi inclus integral într-o măsură. Aceasta este principala problemă a multor programe, care limitează foarte mult aria de activitate.
► În 2020 şi 2021, mare parte dintre fondurile pentru cercetare au mers către unităţi de stat, către proiecte care nu au un aport direct în economie.
Nicoleta Pop, administrator/asociat, Domeniile Lebăda Neagră
► Ne-am făcut o cramă din fonduri proprii în procent de 100% până de curând. Am tins în zona premium a acestei activităţi.
► Am accesat Programul Naţional Viticol, iar din afară s-ar putea spune că suntem cumva privilegiaţi că avem o linie de finanţare dedicată. Lucrurile nu sunt chiar aşa, noi am accesat un program, am făcut o reconversie pentru fonduri europene, adică ne-am autofinanţat până la momentul decontării.
► În momentul în care am decis să extindem crama, am accesat linia de investiţii a Programul Naţional Viticol ce se derulează prin APIA. Valoarea proiectului a fost de 200.000 de euro, cu finanţare nerambursabilă de 70%
