Sistemul bancar din România nu-i încurajează pe români să-şi depună banii la bancă, în condiţiile în care un deponent nu câştigă nici măcar 1% pe an la depozitele în lei, a spus vineri, 31 mai, la VIDEO ZF LIVE, Eduard Dinu, profesor universitar de Gestiunea Afacerilor la ASE.
VIDEO ZF LIVE este o emisiune TV care se transmite în fiecare zi pe site-ul zf.ro de la 10.00 la 11.00 a.m. în cadrul căreia sunt invitaţi oameni de afaceri, manageri şi specialişti în economie pentru a discuta teme de actualitate în business.
„Economisirea nu este încurajată în România sub nicio formă. Banii ţinuţi la bancă îşi pierd din valoare. Nu ai de ce să ţii bani la bancă. Nu câştigi nici măcar 1% pe an pentru depozitele în lei“, a spus Eduard Dinu.
Dobânda la depozitele noi ale populaţiei în lei este de 5,53%, în timp ce pentru întreprinderi dobânda la depozitele noi în lei este de 4,73%, iar rata inflaţiei anualizate, aprilie 2013 faţă de aprilie 2012 este de 5,29%. Depozitele, indiferent că sunt ale populaţiei sau ale firmelor, sunt astfel real negative, a explicat Eduard Dinu.
„Sistemul bancar ar trebui să contribuie la relansarea economiei şi nu să aibă o atitudine pasivă, dar stabilă aşa cum e promovată la toate nivelurile“, a mai spus Eduard Dinu.
Ce a mai spus Eduard Dinu la VIDEO ZF Live:
La sfârşitul primului trimestru din 2013, la depozite în sold în lei dobânda anuală este de 5,20% iar pentru depozite noi 5,53% la populaţie, în timp ce pentru firme 4,71%, respectiv 4,73% la depozite noi. Dobânda activă, la credite în sold pentru persoane fizice este de 13,39% şi 12,59% pentru credite noi, iar pentru firme 9,90%, respectiv 9,93, cifre nominale publicate de BNR. Rata inflaţiei anualizate, aprilie 2013 faţă de aprilie 2012 a fost de 5,29%.
Depozitele, indiferent că sunt ale populaţiei sau că sunt ale firmelor, sunt real negative. Economisirea nu este încurajată în România sub nicio formă. Banii ţinuţi la bancă îşi pierd din valoare. Nu am luat în calcul şi comisionul de retragere care măreşte minusul.
La creditele şi depozitele în sold, spread-ul e mai mare, clientul e captiv. Puterea lui de renegociere a creditelor sau depozitelor este foarte scăzută.
Nu ai de ce să ţii bani la bancă. Nu câştigi nici măcar 1% pe an la depozitele în lei.
Europa Centrală şi de Est este caracterizată prin diminuarea ratelor de creditare care au scăzut considerabil, nu doar în Ungaria, ci şi în Polonia şi Cehia, precum şi diminuarea spread-ului, în schimb nu a fost nicio modificare semnificativă în Slovacia şi România, potrivit raportului băncii naţionale a Ungariei „Tendinţe în creditare-mai 2013“. Noi avem cel mai mare spread şi cea mai mare rată a dobânzii. Structura concurenţială a sistemului bancar influenţează cu siguranţă acest lucru.
Băncile şi-au tăiat singure craca de sub picioare în anii de glorie 2006-2008 când au acordat credite cu buletinul pentru plasme pe tavan. Acum am ajuns în extrema cealaltă, „suflăm şi în iaurt“, am înăsprit regulile de creditare.
Ponderea creditelor neperformante a crescut. Acum băncile pun clientul să scrie fraze întregi pe fiecare contract de creditare pentru a se proteja în instanţă.
Declarativ suntem o economie de piaţă funcţională, rămâne să fim şi faptic.
Economia reală, corporaţiile, merită a fi apreciate pentru că au reuşit să se descurce în condiţiile în care finanţarea din partea băncilor s-a redus drastic. Soldul creditelor noi e în scădere.
O companie trebuie să aibă un business atât de profitabil astfel încât rentabilitatea ei să fie mai mare decât rata dobânzii. Acest lucru e foarte greu posibil, costul creditului pe companii nonfinanciare fiind mare. Companiile preferă astfel să nu se îndatoreze.
La creditele/depozitele în euro spread-ul este mult mai mic. Apare problema în ce ne împrumutăm. Reprezentanţii BNR spun să ne împrumutăm în moneda în care câştigăm pentru a elimina riscul valutar. La acest diferenţial de dobândă excesiv de mare, sfatul BNR îşi pierde din valoare.
Dacă alegi să te împrumuţi în valută, te expui automat unui risc valutar. Exact acest lucru îl speculează băncile „Te scap de riscul valutar, dar îţi vând un produs mult mai scump“.
Indicatorul perioadă medie de recuperare a creanţelor a crescut considerabil. Valoarea ridicată este specifică industriei farma unde s-a ajuns la o perioadă de 300 de zile în medie, perioadă în care îşi recuperează creanţele, mai ales pe partea de decontări cu spitalele.
A devenit simptomatică prelungirea semnificativă a perioadei de recuperare a creanţelor, fapt pentru care în structura de creditare a companiilor a crescut foarte mult ponderea finanţării creditelor pe termen scurt.
Companiile încearcă să-şi finanţeze decalajul nefavorabil de plată, taxe, impozite, salariii la 30, 60 cu 130, 150,180 de zile, perioadă când îşi recuperează creanţele.
Mutaţiile structurare de creditare nu sunt favorabile. În mod normal ar trebui o creştere a ponderii creditelor de investiţii, care necesită o anumită strategie, anagajare de personal, nu oxigen de azi pe mâine.
Cum va evolua piaţa financiară în România?
Ne îndreptăm spre o uniformizare, standardizare la nivelul Uniunii Europene, atât a condiţiilor de creditare, cât şi a costurilor. Va veni vremea în care frontierele în circuitele financiare la nivelul UE nu vor mai exista. Va veni vremea în care o companie sau o persoană fizică se va putea finanţa în Spania sau Franţa, iar acest lucra îi va trezi bancherii români.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
