Eveniment

Veniturile bugetare şi creditarea sunt pe minus, iar entuziasmul investitorilor străini s-a temperat

Începutul anului 2013 a venit cu veşti amestecate. După o îmbunătăţire a precepţiei pieţelor externe privind România, cu implicaţii pozitive la nivelul dobânzilor la care

s-a împrumutat statul şi al cursului de schimb, treptat, entuziasmul s-a mai temperat, creditarea şi veniturile bugetare sunt pe minus, în timp ce absorbţia fondurilor europene rămâne redusă.

Liviu Voinea, ministrul bugetului, spune că datele la nivelul veniturilor bugetare sunt bune.

Veniturile bugetului consolidat au fost în prima lună cu 1,8% mai mici comparativ cu ianuarie 2012, iar creditarea a scăzut cu 2,4%, în timp ce dobânzile au scăzut în ianuarie, leul s-a apreciat, iar bursa a crescut. Omul de afaceri Ion Ţiriac susţine că macroeconomic stăm bine, dar businessul încă nu se mişcă, iar creditarea este îngheţată.

"Nu cred că putem trage o concluzie foarte pertinentă după o singură lună, însă fără îndoială că execuţia bugetară din luna ianuarie nu arată foarte bine în comparaţie cu aceeaşi lună din 2012:

veniturile fiscale s-au redus, iar absorb­ţia fondurilor europene este slabă", spune Ionuţ Dumitru, preşe­dinte al Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.

Ministrul bugetului a explicat că încasările totale sunt mai mici pentru că nu au inclus impozitul pe profit, care în mod excepţional a fost plătit anul trecut pe 25 ianuarie, în loc de 25 martie de către întreprinderi. "Dacă aţi scădea din datele de anul trecut, cele 800 mil. lei încasări din acest impozit, veţi vedea că avem pe luna ianuarie 2013, faţă de ianuarie 2012, o creştere la bugetul general consolidat. Datele sunt bune, sunt în conformitate cu aşteptările noastre", a explicat Voinea.

Veniturile fiscale au scăzut cu 6,1%, iar în cazul TVA s-a înregistrat un declin de 9,5% - ca urmare a creşterii rambursărilor din TVA, după cum indică Ministerul Finanţelor. Veniturile fiscale

s-au redus parţial din cauza decalării termenului de plată a impozitului pe profit, dar în special din cauza evoluţiei slabe la nivelul TVA, cifrele de vânzări cu amănuntul din luna decembrie fiind slabe, spune şeful Consiliului Fiscal. În plus, absorb­ţia fondurilor UE este slabă şi, în consecinţă, cheltuielile de investiţii publice sunt în scădere puternică, de la 2,5 mld. lei în ianuarie 2012 la 1 mld. lei în ianuarie 2013, potrivit lui Dumitru.

Sumele rambursate de UE în con­tul plăţilor efectuate din resurse publice au fost de 0,22 mld. lei, cu 0,14 mld. lei mai puţin decât în ianuarie 2012. Pentru susţinerea creşterii economice ar fi bine ca scăderea cu 40% a cheltuielilor de capital din ianuarie să fie inversată rapid în lunile care urmează, recomandă Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

La sfârşitul lunii ianuarie bugetul a înregistrat un excedent similar celui înregistrat în aceeaşi perioadă din anul precedent, respectiv 1 miliard de lei. "Excedentul de 0,18% din PIB, la fel ca cel de anul trecut, din ianuarie 2012, arată că parametrii bugetari sunt ţinuţi sub control", susţine ministrul bugetului.

Cum au mers pieţele

Apetitul investitorilor străini s-a accentuat în prima lună a anului, odată cu anunţul gigantului JP Morgan privind includerea obligaţiunilor României într-un indice al băncii. Însă, treptat, entuziasmul s-a mai domolit. "Euforia nerezidenţilor după includerea obligaţiunilor româneşti în lei în indicii Barclays şi JP Morgan s-a diminuat în† mod natural după ce aceştia şi-au constituit în mare parte portofolii de titluri cu structurile dorite", spune Sinca.

Cursul de schimb a scăzut până la un minim de 4,32 lei/euro la jumătate lunii ianuarie pe fondul intrărilor de capital străin pe piaţa locală. Aprecierea leului s-a mai oprit, însă, ulterior pe măsură ce cererea de titluri de stat în lei din partea străinilor s-a mai domolit, iar euro a revenit în prezent aproape de nivelul de la începutul anului.

Tendinţa de depreciere a leului ar putea fi, totuşi, limitată de intrări suplimentare de fluxuri străine înaintea includerii oficiale de vineri a obligaţiunilor emise de România într-un indice important al pieţelor emergente, după cum spun analiştii ING Bank. Ei anticipează însă, ca rata de schimb să se îndrepte spre 4,4 lei/euro în viitorul apropiat.

Scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară continuă însă, indicatorul Robor la 3 luni (baza de calcul pentru costul împrumuturilor în lei) ajungând în prezent la 5,7% pe an, cu aproape o jumătate de punct procentual sub nivelul maxim atins în toamna anului trecut.

Bancherii nu reuşesc însă să vândă suficiente credite în lei şi, astfel, să contrabalanseze prăbuşirea vânzărilor de împrumuturi în valută.

Pentru restul anului 2013, BCR se aşteaptă la o reducere minoră a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale pe 5 ani (-30 puncte de bază din prezent până în decembrie) pe seama reducerii emisiunii de titluri în lei de către Ministerul de Finanţe şi a scăderii inflaţiei începând cu lunile de vară.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.