Vânzările cu amănuntul au oferit prima surpriză a economiei începutului de an: cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA.
Potrivit datelor furnizate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în ianuarie 2020 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 11,1% (serie brută), un avans mai mare, în prima lună din an, înregistrându-se în ultimii zece ani doar în ianuarie 2016. Dar atunci explicaţia a fost la îndemână. TVA scăzuse la 1 ianuarie 2016 de la 24% la 20% la produsele generale şi de de la 24% la 9% la alimente (plus cota de 5% pentru manuale, ziare etc.). Prin urmare, preţul la raft a scăzut, iar consumul a crescut. Au existat şi acum creşteri, de la începutul anului, dar nu spectaculoase. Salariul minim brut a crescut cu 7%, au mai crescut salariile în virtutea legii salarizării unitare, dar nu au fost reduceri de taxe şi nici majorări substanţiale de venituri. Nu avem datele pe ianuarie în privinţa avansului veniturilor salariale, dar ele nu pot fi extrem de mari. Atunci?
Eliminarea supraacizei la carburanţi este unul dintre motivele creşterii consumului, o creştere peste potenţial însă, comentează Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania: „Comerţul cu amănuntul a continuat să evolueze peste potenţial pentru a cincea lună consecutiv în ianuarie. În dinamică, an/an, comerţul cu amănuntul a accelerat de la 9,3% în decembrie la 11,1% în ianuarie”. Aici se adaugă majorarea venitului real disponibil al populaţiei, atât cât a fost, şi climatul pozitiv din piaţa creditului.
Vânzările au crescut cu două cifre pe toate cele trei segmente principale de piaţă - vânzări preponderent alimentare, preponderent nealimentare şi vânzările de carburanţi.
Vânzările de mărfuri predominant alimentare, băuturi şi tutun au accelerat de la 9,4%, an/an, în decembrie la 10,6%, an/an, în ianuarie, cel mai bun ritm din martie 2018.
Vânzările de produse predominant nealimentare au accelerat la 11,2%, an/an, în ianuarie (maximul din martie 2019), iar vânzările de carburanţi au avansat în ianuarie de la 5,1% în decembrie, an/an, la 11,9%, an/an, cel mai ridicat procent din august 2019.
Datele Eurostat, oficiul de statistică al UE, arată că vânzările cu amănuntul în România au avut cel mai solid ritm de creştere între ţările Uniunii.
Astfel, creşterea de 11%, an/an, din ianuarie este de peste şase ori mai mare decât media Zonei Euro, de 1,7%, şi de peste cinci ori media UE, de 2,1%.
Comerţul cu amănuntul în Uniunea Europeană a fost influenţat de vânzările de produse nonalimentare, care au crescut cu 3,2%, în vreme ce vânzările de combustibili au avansat cu cu 0,8%, iar cele de alimente, băuturi şi ţigări cu 0,9%.
În ianuarie, cele mai mari creşteri anuale au fost raportate în România (11%), Ungaria (7,6%) şi Lituania (5,5%). Scăderi au fost înregistrate doar în Belgia (minus 1,4%) şi Slovacia (minus 1%).
Potrivit lui Andrei Rădulescu, în scenariul macroeconomic central al BT consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 4,8% în perioada 2020 - 2022, în decelerare comparativ cu dinamica medie din perioada 2015 - 2019, evoluţie determinată de rebalansarea politicii economice interne.
Prognoza anticipează pentru acest an un avans al consumului final de 4,3%, faţă de o creştere de 5,1% în 2019. Consumul gospodăriilor ar urma să crească cu 4,4%, iar consumul guvernamental cu 3,9%, ambele componente sub creşterea din 2019.
