Fostul ministru al finanţelor Darius Vâlcov este al doilea fost ministru de finanţe de după revoluţie ajuns în arestul poliţiei (după Traian Remeş). Vâlcov a fost reţinut aseară, la câteva ore după ce Senatul a acceptat cererea procurorilor de ridicare a imunităţii sale.
El nu a avut „norocul“ foştilor miniştri de finanţe Varijan Vosganian (senator) sau Daniel Chiţoiu (deputat), pentru care parlamentarii au respins, la vremea când au fost fomulate de către procurori, cererile de ridicare a imunităţii parlamentare ce făcea posibilă arestarea lor.
Senatul a admis ieri să-i ridice imunitatea lui Vâlcov, respingând însă o cerere similară în cazul fostului său coleg de guvern (în vremea în care era ministru al bugetului) Dan Şova, fost ministru al transporturilor. Aşadar, aceeaşi instituţie, Senatul a respins cererea procurorilor în cazul Şova şi a admis-o pe aceea în cazul Vâlcov, ambii fiind acuzaţi de corupţie şi trafic de influenţă. Cu imunitatea ridicată, Vâlcov a trebuit să se prezinte aseară la DNA unde a fost reţinut pentru 24 de ore cu propunere de arestare. Dacă în urmă cu o săptămână el era acuzat pentru fapte comise în vremea când era primar al Slatinei (ar fi luat mită sute de mii de euro pentru a atribui contracte preferenţiale), zilele trecute procurorii au extins cercetările şi la perioada în care a fost senator şi ministru (ar fi condus o serie de operaţiuni financiare şi companii comerciale, lucru interzis demnitarilor), Vâlcov este al cincilea ministru de finanţe de după revoluţie care are probleme majore cu justiţia.
Foşti miniştri de finanţe cu probleme în justiţie
Decebal Traian Remeş - ministru de finanţe între 1998 şi 2000. A fost condamnat la trei ani de închisoare pentru mită (a fost eliberat condiţionat). Faptele s-au petrecut în 2007 pe când era ministru al agriculturii.
Varujan Vosganian – ministru de finanţe între 2007 şi 2008 (în prezent senator). Procurorii au cerut Senatului ridicarea imunităţii sale pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit în 2012 când era ministru al economiei (ar fi aprobat vânzare de gaz ieftin de la Romgaz către firmele lui Ioan Niculae din grupul Interagro). Senatul a respins de două ori cererea procurorilor.
Daniel Chiţoiu – ministru al finanţelor între 2012 şi 2014 (în prezent deputat). Este urmărit penal în dosarul Carpatica (ar fi aprobat acte legislative care să faciliteze intrarea oamenilor fideli Carpatica Asig în ASF). Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor de arestare a sa.
Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor între 2000 şi 2004. Este urmărit penal în dosarul Microsoft. S-a autosuspendat din funcţia de vicepreşedinte al BEI pe care o deţine.
Cel mai „hăituit“ minister: 20 de miniştri în 25 de ani
În cei 25 de ani (şi trei luni) scurşi de la revoluţie, România a schimbat 20 de miniştri de finanţe. Doar Ministerul de Interne a schimbat mai mulţi miniştri (21).
Mandatul mediu pentru un astfel de ministru de finanţe este de un an şi trei uni.
Cel mai longeviv ministru de finanţe de după revoluţie a fost Florin Georgescu, care a stat în fotoliu patru ani şi o lună (noiembrie 1992 – decembrie 1996). ÎI urmează Mihai Tănăsescu cu patru ani (decembrie 2000 – decembrie 2004).
Mandatul cel mai scurt l-a avut Bogdan Drăgoi, de doar două luni şi jumătate (februarie – aprilie 2012). ÎI urmează Darius Vâlcov cu trei luni (decembrie 2014 – martie 2015).
Ultimii cinci miniştri de finanţe în funcţie au fost: Bogdan Drăgoi, cu un mandat de două luni şi jumătate (februarie – aprilie 2012); Florin Georgescu, şapte luni (mai – decembrie 2012); Daniel Chiţoiu, un an şi două luni (decembrie 2012 – martie 2013); Ioana Petrescu, nouă luni (martie – decembrie 2014); Darius Vâlcov, trei luni (decembrie 2014 – martie 2015).
Doi minişti au deţinut funcţia în două rânduri: Florin Georgescu, între 1992 – 1996 şi în 2012 şi Sebastian Vlădescu între 2005 – 2007 şi 2009 – 2010.
