Urmează Gala ZF 2019, 21 noiembrie. 30 de ani de capitalism, 30 de ani de business în România, 3 generaţii de antreprenori. Cine duce România mai departe şi unde?

► Gala ZF din 2010 a stat sub semnul recesiunii pe care o traversa România, purtând, de altfel, titlul „Ieşirea din criză“. Peste 300 de lideri ai mediului de business au participat la gala din 2010, unde Ziarul Financiar a premiat, ca în fiecare an, cele mai valoroase companii din România, conform catalogului realizat în colaborare cu casa de investiţii BT Capital Partners, un produs editorial care, din 2006, a continuat să fie publicat an de an. Scopul publicării acestui clasament este de a avea, în fiecare an, o imagine a evoluţiei valorii companiilor din România.

► Locul 1 a fost ocupat, în 2010, de Petrom, locul al doilea - de Fondul Proprietatea, locul al treilea - Hidroelectrica, locul al patrulea - Orange, locul al cincilea - Vodafone. Următoarele locuri au fost adjudecate de Romgaz, BRD, BCR, Nuclearelectrica şi Romtelecom.

► Per total, valoarea companiilor a fost în stagnare după scăderile abrupte din anii 2008 şi 2009. Astfel, valoarea totală a celor 100 de companii a fost de circa 56 de miliarde de euro în 2010, similar cu 2009, când s-a situat la 55,7 miliarde de euro. În 2007, anul de vârf dinaintea crizei, valoarea totală a primelor 100 de companii ajunsese la aproape 100 de miliarde de euro. Spre comparaţie, în 2018 - anul de când datează cea mai recentă ediţie a catalogului - cele mai valoroase 100 de companii din România au cumulat 78,8 de miliarde de euro.

► Tocmai pentru că a stat sub semnul crizei, anul 2010 a fost lipsit de mari tranzacţii.

► În cadrul aceleiaşi gale din 2010, Nokia România, Cris-Tim, Automobile Dacia, CEZ România şi Radu Georgescu au primit premii pentru că, prin iniţiativele lor, au contribuit, pe parcursul anului, la revenirea pe drumul de relansare a economiei locale în contextul crizei.

► Companiile din energie se regăseau pe primele poziţii din topul celor mai valoroase din România, având în vedere că valoarea Fondului Proprietatea era dată, în primul rând, de participaţiile acestuia la companiile din energie. Din cele 100 de companii din top, 14 erau de stat sau cu capital majoritar de stat, 11 aveau capital privat românesc, iar restul aveau capital majoritar privat sau de stat străin.

► „Revenirea pieţei de fuziuni şi achiziţii din economiile emergente nu este nicidecum reflectată în cvasiîngheţul pieţei din România. Volume nesemnificative ale pieţei de M&A (fuziuni şi achiziţii - n. red.) şi multipli sub media ţărilor emergente pun România la marginea hărţii sau chiar o scot din categoria ţărilor emergente“, spunea, în noiembrie 2010, Cristian Manole, analist pe fuziuni şi achiziţii în cadrul Capital Partners.

627.000