O hotărâre de guvern care va intra în vigoare peste o lună şi jumătate (HG 567/2015) obligă furnizorii de servicii de formare profesională să facă parteneriate cu universităţile pentru eliberarea diplomelor în cazul în care cursurile pe care le fac se adresează absolvenţilor de studii superioare. Măsura ar fi menită să aducă o parte din finanţarea „privată” în universităţile care au din ce în ce mai puţini „clienţi”, însă furnizorii de formare profesională spun că decizia dă peste cap o piaţă cu 50.000 de cursanţi, iar neclarităţile din acest act normativ vor conduce la o întârziere a viitoarelor proiecte de training cu finanţare europeană.
“De la 1 ianuarie 2016 cursurile destinate persoanelor cu studii superioare nu mai pot fi făcute de către companiile care furnizează cursuri de formare profesională decât dacă acestea au parteneriat cu universităţile”, a spus Steluţa Racolta, preşedintele Asociaţiei Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională (APFFP). Organizaţia a transmis şi o plângere Guvernului prin care atenţionează asupra faptului că intrarea în vigoare a acestei hotărâri ar duce la intrarea în insolvenţă a furnizorilor de formare profesională de nivel calificare 5 şi 6 (programe care au ca rezultate învăţarea unor cunoştinţe şi formarea unor abilităţi de management sau cunoştinţe avansate într-un anumit domeniu, precum şi competenţe de luare a deciziilor în situaţii complexe etc.) “De patru ani încoace noi organizăm cursuri pentru formarea de organizatori de târguri şi expoziţii, curs la care participă în fiecare an câte 400 de cursanţi, iar autorizaţia pentru un curs de face o dată la patru ani. În acest moment, nu ne este clar ce se va întâmpla începând cu anul viitor, când trebuie să ne autorizăm din nou, dacă se menţine autorizaţia actuală sau va fi nevoie de o nouă autorizaţie, dar nici cine va <ştampila> certificatele de absolvire şi cum vor arăta acestea. Mă aştept să pierd jumătate din cursanţi, adică 200 de oameni care plăteau câte 400 de lei ca să primească un certificat de absolvire a acestui curs”, a spus Bianca Preda, managing partner în cadrul companiei de training Creative Business Management. Ea a mai spus că, în ultimii ani, 50.000 de oameni au fost angajaţi în proiecte cu finanţare europeană, iar această categorie va fi prima afectată de această măsură, întrucât “experţii” sau “formatorii” care s-au format prin cursuri private nu vor mai avea certificările conforme cu noua lege.
“Autorităţile ne-au spus că, prin această măsură, vor să armonizeze legislaţia românească cu cea europeană. Suntem de câţiva ani buni în Uniunea Europeană, de ce s-a luat decizia abia acum? Ne-au trimis să facem cursuri de bucătari, patiseri sau florari, în locul celor de comunicare, de PR sau de marketing online, pe care le făceam până acum”, a mai explicat Bianca Preda. Ea a mai precizat că, în prezent, România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea adulţilor care urmează cursuri de formare după absolvirea studiilor superioare (care este de 1%), iar noile măsuri vor conduce la o scădere a acestui procent, şi aşa foarte redus.
Pe de altă parte, scăderea natalităţii şi rata mai scăzută de promovare a examenului de bacaluareat din ultimii ani au redus semnificativ din studenţii care alimentează financiar universităţile: dacă în perioada 2007- 2008 numărul anual de studenţi din România era de circa 900.000 de persoane, în 2014 numărul acestora era de 541.000 de persoane, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. O astfel de măsură ar putea fi o sursă alternativă de finanţare pentru universităţi, care îşi susţin din ce în ce mai greu cheltuielile.
