Eveniment

Unde s-au dus banii pentru investiţii. Armata a cheltuit în primele zece luni din 2018 pentru achiziţiile de armament 1,1 mld. euro

Unde s-au dus banii pentru investiţii. Armata a cheltuit...

Autor: Iulian Anghel

22.11.2018, 00:04 1234

Achiziţiile de tehnică militară pentru Armată au ajuns, la zece luni din an, la 5,2 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), dar sindicatele din industria de apărare se plâng că statul preferă importurile în detrimentul producţiei interne, armamentul cumpărat de stat din producţia internă reprezentând doar 3,7% din total.

„Producţia de armament a supravieţuit până acum în limita contractelor externe. Spre deosebire de alte firme străine care lucrează cu orice solicitare, la noi sunt multe restricţii. Sunt şi restricţii legate de planul de investiţii, care de-a lungul celor 30 de ani, a fost practic blocat de fiecare dată din cauza lipsei de priorităţi. Faptul că CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - n. red.) are doar de câţiva ani un plan legat de industria de apărare, face să existe contradicţii în continuare între planul legislativ funcţional actual şi deciziile CSAT“, a declarat miercuri, Bogdan Hossu, liderul CNS „Cartel Alfa“, citat de Mediafax.

În 2017, bugetul MApN a crescut la 2% din PIB, de la 1% din PIB, după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat că SUA nu vor mai spijini ţările NATO care nu cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare. Vorbim, prin urmare, de un program de înzestrare de peste 10 miliarde de euro, pe zece ani, sumă care nu lasă indiferent pe nimeni din sectorul de profil – dovadă că sunt companii străine din domeniul construcţiilor de nave care-şi fac reclamă în presa din România, după ce Armata a anunţat un program de achiziţii de corvete de 1,6 miliarde de euro.

Anul trecut Armata a avut un buget de 15,6 miliarde de lei, din care a cheltuit 14,6 miliarde de lei. Cheltuielile de capital (din care se fac achiziţiile de tehnică militară) au fost de 5 miliarde de lei, la un buget aprobat de 5,96 miliarde de lei. Anul acesta, bugetul MApN este de 18,1 mld. lei (credite bugetare) şi de 22,5 mld. lei credite de angajament (se pot încheia contracte, cu plata în anii următori).

În primele 10 luni, cheltuielile MApN au fost de 13,8 mld. lei, din care 5,1 mld. lei (37% din cheltuieli) au mers spre achiziţia de tehnică militară. Sindicatele din industria de apărare susţin însă că doar 3,7% din totalul comenzilor de tehnică militară au fost solicitate industriei româneşti, restul fiind din import.

„În România se produce armament, inclusiv echipamente grele, cum este TAB-ul de la Moreni, dar şi în aviaţie avem prototipuri bune, care cu o minimă investiţie ar putea deveni concurenţiale pe piaţă. Este exemplul avionului de vânătoare, care a fost competitiv şi chiar premiat. Există disfuncţionalităţi şi dispute între Ministerul Apărării şi Ministerul Economiei, care este coordonatorul unităţilor economice“, a spus Bogdan Hossu.

Potrivit Mediafax, sindicatele cer ca minimum 30% din achiziţiile de tehnică militară să fie din producţia internă astfel încât să poată realiza o relansare, modernizare şi intrarea din nou pe piaţa mondială a produselor româneşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO