Eveniment

Un semn de alarmă: Ritmul zilnic de vaccinare dat de prima doză administrată este în scădere şi a ajuns sub 30.000 de doze, la jumătate faţă de nivelul maxim atins

Răzvan Cherecheş, expert în sănătate publică: „Numărul de doze unu administrate zilnic sunt cele care dau de fapt adevăratul ritm de vaccinare“ ♦ Faţă de recordul de 63.000 de persoane vaccinate cu o doză în 21 aprilie, în următoarele săptămâni ritmul a scăzut considerabil în decurs de o lună, până la 28.000 de doze în 20 mai.

În ciuda evenimentelor de tip maraton de vaccinare, a începerii vaccinării în companii pentru angajaţi şi familiile lor, apetitul pentru vaccinare măsurat de doza unu administrată este în scădere în ultima lună, de când s-a înregistrat cel mai mare nivel de până acum.

În declaraţiile publice, Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, a spus că nu a observat o scădere, însă cifrele arată contrariul - în ultimele patru zile nivelul de vaccinare a ajuns sub 35.000 de doze unu administrate zilnic.

„Numărul de doze unu administrate zilnic sunt cele care dau de fapt adevăratul ritm de vaccinare. Faptul că se raportează doar numărul total de doze ascunde realitatea că numărul de prime doze este în scădere.

„Era de aşteptat pentru că, în momentul în care anunţi relaxare, automat scade percepţia riscului personal, ridicarea restricţiilor creează impresia că lucrurile sunt OK şi motivaţia de a te vaccina scade“, a spus pentru ZF Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

El a explicat că relaxarea începută la 15 mai, de când masca nu mai este obligatorie în spaţii deschise, iar restricţiile de călătorie au fost ridicate, trebuia compensată cu campanie de informare şi educare a populaţiei. În plus, un sistem de stimulente şi facilităţi oferite celor vaccinaţi, dar şi colaborări cu persoane care sunt modele în societate pentru a susţine vaccinarea ar fi impulsionat ritmul de vaccinare. Expertul în sănătate publică mai adaugă însă că informarea populaţiei trebuia începută încă din decembrie, de la debutul campaniei de vaccinare.

Cel mai mare număr din prima doză administrată în 24 de ore în România a fost de 63.000, la 21 aprilie, potrivit datelor analizate de ZF pe baza informărilor autorităţilor. În luna mai, de exemplu, în cele 20 de zile pentru care există date până la închiderea ediţiei, doar în două zile s-a depăşit cu puţin nivelul de 50.000 de persoane vaccinate într-o zi, media lunii mai fiind de 37.000 de doze administrate zilnic, din calculele ZF.

„Trebuie lucrat şi pe zona de informare. Pentru orice campanie, de vaccinare făcută la nivelul unei populaţii întregi, la început este entuziasm, iar cei care sunt entuziaşti de inovaţie, de produsul nou intră şi îl adoptă, pe urmă începe să scadă şi pe urmă intri în zona unde ai sceptici, oameni care nu sunt convinşi, nu au suficiente informaţii. Acolo trebuia pregătit terenul din timp“, a mai spus Răzvan Cherecheş.

El a dat exemplul Israelului, care este lider în vaccinarea împotriva COVID-19, cu 56% din populaţie vaccinată până în prezent. Reţeta succesului vaccinării în Israel: medicii de familie.

„Cel mai clar este exemplul Israelului care s-a bazat pe webinarii făcute cu medicii de familie, pentru că ei au considerat că medicul de familie este persoana resursă în societate pentru orice informaţie medicală. În orice sistem, medicina de familie este coloana vertebrală a sistemului de sănătate. În România avem un sistem întors pe dos, în care spitalele sunt coloana vertebrală.“

„Asistenţa medicală primară este mai aproape de oameni şi ar trebui să îi ţină pe oameni sănătoşi ca să nu ajungă în spital. Că oamenii ajung în spitale este eşecul sistemului sanitar“, a mai spus Răzvan Cherecheş.

El a explicat că nu trebuie să ne bazăm pe faptul că medicii de familie înţeleg cum funcţionează vaccinurile. Tehnologia bazată pe ARN mesager este nouă, iar medicii de familie nu au timp, prinşi în birocraţia sanitară, să studieze efectele vaccinurilor să poată informa mai departe pacienţii de pe liste.

„Informarea medicilor de familie trebuia să fie treaba Institutului Naţional de Sănătate Publică, dar care este o organizaţie pasivă, care nu îşi face treaba, care să trimită informări. Un medic de familie care nu cunoaşte toate detaliile, tinde să fie mai degrabă conservator şi să adopte o poziţie neutră sau chiar negativă faţă de vaccin, pentru că nu are suficiente informaţii. Mergând mai departe, la populaţie, aceeaşi problemă este“, a mai precizat Răzvan Cherecheş.

În plus, expertul în sănătate publică a spus că informarea trebuie să vizeze şi profesorii şi preoţii, modele sociale mai ales în mediul rural.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.