În cel mai cuprinzător discurs despre economie pe care l-a avut până acum, preşedintele României, Klaus Iohannis, a remarcat la sfârşitul săptămânii trecute, la Premiile Camerei de Comerţ şi Industrie, creşterea economică excepţională a României de 6% pe trimestrul II din 2016 faţă de acelaşi trimestru din anul anterior.
Pe de altă parte, în mod neaşteptat, premierul României, Dacian Cioloş, a spus că degeaba „ne lăudăm cu cifre” dacă acestea nu se văd în nivelul de bunăstare al oamenilor.
Este pentru prima dată când între preşedinte şi premier apare un semn de discordie. Poate este întâmplător, însă este de urmărit ce va fi în perioada următoare. În mod normal poziţiile celor doi ar fi trebuit să fie invers, adică premierul să raporteze cifre şi preşedintele să vorbească despre concepte precum bunăstarea.
De unde vine iritarea lui Dacian Cioloş, se va vedea după alegeri când va fi luată decizia de numire a premierului. Altfel, este de subliniat prezenţa primilor doi oameni în stat la Premiile Camerei de Comerţ, însă este de neexplicat absenţa Ministrului Economiei.
Camera de Comerţ şi Industrie a început în ultimii ani să-şi intre în rolul său de platformă între mediul de business şi instituţiile publice, însă este evident că există încă dificultăţi în formularea şi însăşi acceptarea la nivel instituţional a ideii de sprijinire a firmelor româneşti.
Este adevărat că multe companii româneşti, spre exemplu cele din sectorul IT&C, au ieşit pe pieţele internaţionale fără sprijinul vreunei camere de comerţ, însă la nivel internaţional platformele Camerelor sunt reale pârghii de lansare pe pieţele internaţionale.
Aparent, între capturarea creşterii economice în creşterea bunăstării cetăţenilor României şi formularea unor politici coerente de sprijinire a companiilor româneşti pentru a accede noi pieţe din străinătate, pentru a-şi mări productivitatea şi pentru a-şi majora în cele din urmă afacerile şi profiturile, nu ar exista vreo legătură.
Însă singura instituţie care mai are în numele său cuvântul „industrie“ poate deveni un catalizator pentru creşterea valorii adăugate în companiile româneşti prin politici publice, ceea ce va aduce locuri de muncă mai bine plătite şi deci bunăstarea de care vorbea premierul Cioloş.
Jumătate din businessul românesc este astăzi în mâinile multinaţionalelor, care angajează însă numai un sfert din forţa de muncă totală. În ultimii doi ani a început să fie tot mai vizibilă preocuparea pentru companiile cu capital autohton, în condiţiile în care rolul investitorilor străini în transformarea economiei locale a fost mulţi ani scos în evidenţă.
Noutatea este că ultimele mesaje, ultimul „ordin de zi pe unitate“ este: să vorbim despre capitalul românesc, dar să arătăm cum poate acesta să „conlucreze“ cu capitalul strain. Este o noutate, nu s-a mai pus în acest fel problema până în prezent. După cum a spus şi preşedintele Iohannis la Premiile Camerei: „Putem să mizăm inteligent pe dezvoltarea capitalului românesc şi să atragem, în acelaşi timp, cât mai multe investiţii străine directe. Firmele autohtone şi capitalul extern se pot consolida reciproc“.
Camera de Comerţ este conform legii singura platformă prin care oamenii de afaceri locali pot cere sprijinul autorităţilor pentru o politică economică sau alta, cu argumentele necesare, a arătat cu prilejul Premiilor CCIR preşedintele acesteia, Mihai Daraban.
Există astăzi, spre exemplu, un mare proces în România despre modul în care a fost atribuit un contract de gaze la preţuri subvenţionate către un mare producător de îngrăşăminte chimice. Dar aceleaşi gaze subvenţionate au fost oferite şi unui mare producător de benzină care a investit într-o capacitate de producţie de electricitate bazată pe gaz. Care este diferenţa? Sunt anchetate astăzi întâlniri şi convorbiri între reprezentanţii unor producători de îngrăşăminte şi oficiali ai statului. Dacă aceste negocieri s-ar fi desfăşurat prin intermediul Camerei de Comerţ, probabil că nu s-ar fi mai ajuns la aceste anchete.
Reprezentativitatea unui organism al mediului de afaceri autohton în faţa autorităţilor este o miză uriaşă. Unul din membrii boardului unei organizaţii de business înfiinţate acum cinci ani a mărturist recent că au fost invitaţi în cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, organizaţia de business cu care se consultă guvernul României şi din care fac parte 10 ambasade şi 15 camere de comerţ străine, numai ca să nu intre acolo ca reprezentanţi ai capitalului autohton anumiţi lideri care nu erau “prizaţi”.
La fel ca mesajele transmise între Cioloş şi Iohannis, la suprafaţă tensiunile răzbat doar ca semnale care pot sau nu să fie luate în seamă. Însă mare atenţie, realitatea îşi va face loc în pofida tuturor opreliştilor.
