♦ Economia României a crescut, în cea mai gravă criză de securitate a Europei, cu 4,8%, iar economia Uniunii Europene s-a menţinut pe plus ♦ Este o performanţă pe care nimeni nu o anticipa în urmă cu exact un an, la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina.
Europa întreagă este răvăşită de războiul din Ucraina pentru că nicio generaţie de europeni ce trăiesc pe acest pământ nu a cunoscut un război atât de cumplit. Războaie cumplite au fost în Europa, dar noi nu le-am cunoscut, până acum un an, decât din cărţi.
Este şi motivul pentru care economiile funcţionează mai bune decât credeau, acum un an, economiştii.
„Nu este o noutate. Cu nici două săptămâni înainte de începerea primului război mondial, în marile oraşe europene oamenii se încălzeau la soare pe terasele restaurantelor. Războiul era departe. Azi e la fel. Ştim că este război este la graniţă, dar credem că pe noi nu ne atinge. Încrederea susţine economia până în momentul în care războiul ajunge în faţa uşii”, spune economistul Aurelian Dochia.
Economia României a crescut bine în 2022, în ciuda crizei de la graniţe.
De la începutul războiului, în urmă cu un an, 3,5 milioane de refugiaţi ucraineni au trecut frontiera României. În jur de 100.000 au ales să rămână aici. Unii proprietari cu case libere câştigă frumos pentru că ei primesc bani de la guvern, dintr-un fond alimentat de UE – 70 de milioane de euro până în decembrie trecut.
„Sună cinic ce spun, dar România câştigă de pe urma acestui război“, spune Dochia.
Criza COVID-19 a introdus în vocabularul limbilor lumii un cuvânt nou: „rezilienţă”. Un cuvânt pur tehnic până mai acum trei ani care înseamnă, în primul sens indicat de DEX, „Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin şoc, a unei epruvete şi valoarea iniţială a ariei secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă”.
Acum „rezilienţă” ajuns să însemne capacitatea unei ţări de a răspunde crizelor. România şi Europa au avut această putere de a rezista acestor două crize concescutive – pandemia şi războiul. Şi România a rezistat.
Dar nimic în lumea asta nu rămâne neplătit. Inflaţia, alimentată de încercarea statelor de a limita criza COVID-19, plus războiul au împins inflaţia la cote neîntâlnite de zeci de ani. În România, preţul facturilor la întreţinere aproape s-au dublat, iar salariile nu cresc cum se întâmpla acum doi-trei ani. Dimpotrivă, salariile reale (venitul minus inflaţia) sunt cu 4% mai mici ca anul trecut.
Nu este o problemă doar a României, doar că aici nu sunt încă greve.
„Europa rezistă bine, dar protestele extremelor pe care le vedem în Franţa, în UK se pot extinde”, spune profesorul Aurelian Dochia. Oamenilor le este teamă - dar cu nu-i este teamă?
În ciuda temerilor, economia a mers bine anul trecut. Deşi în rafturile magazinelor preţul untului s-a dublat, preţul pâinii şi al laptelui a ajuns la un plus de 60-70%, preţul unui kilogram de ceapă a ajuns la 8 lei în cea mai ieftină piaţă din Bucureşti (Obor) de la 5 lei acum două luni, consumul cu amănuntul a crescut cu 4% anul trecut. Nu e mare, nu e o creştere cu două cifre ca în anii din urmă, dar este o creştere.
„Industria a scăzut cu 1,8% în 2022, dar scăderea nu este mare“, spune economistul Laurian Lungu.
Chiar dacă industria reprezintă 22% din PIB ea va continua să scadă, pentru că pe măsură ce economia se dezvoltă ea va avea, ca pondere în PIB, o influenţă mai mică - aşa s-a întâmplat peste tot în ţările cu economii puternice, spune Aurelian Dochia. (Media UE a industriei ca pondere în PIB este de 15%).
La un an de război, construcţiile au crescut cu 12%, dar serviciile, ieşite din pandemie, au crescut puternic, cu peste 20%, indiferent că este vorba de servicii prestate populaţiei sau companiilor.
„Mai la o cafea, mai la o friptură, oamenii au ieşit din case după doi ani grei”, spune economistul Dragoş Cabat.
Războiul nu a fost egal pentru toată lumea. Facturile la energie determinate de şocul întreruperilor fluxului de energie din Rusia nu au fost la fel pentru toţi.
„Urmarea imediată a conflictului a fost şocul înregistrat pe piaţa energetică, vizibil în România şi în întreaga Europă. Acesta a generat o reacţie în lanţ care a dus inclusiv la creşterea exponenţială a preţurilor materiilor prime şi mai departe s-a reflectat în costurile de producţie în toate sectoarele economiei. Avem deja câteva luni de ameliorare, preţurile s-au temperat, dar încă suntem departe de nivelurile normale”, spune Alexandru Stânean, CEO TeraPlast.
La 22 februarie, la summitul de la Varşovia al formatului Bucureşti 9 ţarile care asigură flancul din Est au fost asigurate de preşedintele Joe Biden că SUA vor apăra „ultimul centimetru de pământ din statele care aparţin NATO“
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlniti ieri la Bucureşti cu preşedintele Klaus Iohannis în condiţiiile în care Rusia ameninţă Republica Moldova. „Sprijinul nostru este necondiţionat pentru Moldova“, a spus preşedintele Iohannis.
