Explicaţia lipsei bugetului pe 2019 este că proiectul iniţial al Ministerului Finanţelor nu se închide decât pe un deficit bugetar de aproape 5% din PIB, după generozitatea de care guvernul a dat dovadă în ultimii doi ani prin politica creşterii economice prin majorarea salariilor. Politica a dat roade, economia a crescut puternic, cu 6,9% în 2017 şi foarte probabil cu 4% în 2018.
Marea problemă a guvernului este că această creştere economică puternică nu s-a reflectat în încasările bugetare pe măsura efortului făcut. La 11 luni din 2018 (ultimele date disponibile) veniturile bugetului consolidat au crescut cu 14,6%, dar cheltuielile au avansat cu 20,6% (un plus de 25,5% la cheltuielile de personal). Însă veniturile fiscale au crescut cu doar 1,3%, în vreme ce „veniturile nefiscale“ (23,6 mld. lei) au crescut cu 14% - acestea sunt veniturile pe care guvernul le-a luat din dividendele companiilor la care statul este proprietar.
La 11 luni, veniturile bugetului consolidat sunt de 27,5% din PIB, prin urmare este greu de crezut că ele vor depăşi pe tot anul 30% din PIB – faţă de o medie a încasările la nivelul UE de 40% din PIB. Lipsa încasărilor la buget pe măsura ambiţiei guvernului, ar putea determina în 2019 inversarea politicii de relaxare fiscală. Deja finalul lui 2018 a venit cu taxe şocante pentru bănci şi companii, taxe care ar putea bulversa complet mediul de afaceri. Ce aşteptări putem avea de la 2019 în privinţa fiscalităţii şi a rezultatelor macroeconomice:
