În ultimii treizeci de ani agricultura din România a suferit schimbări importante: s-a modificat radical structura proprietăţii; lanţurile valorice ale producţiei agricole s-au schimbat de asemenea într-o măsură semnificativă; în locul marilor ferme agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie au apărut ferme agricole private, inclusiv cu capital străin sau mixt care produc importante cantităţi de produse agroalimentare pentru satisfacerea unei părţi din cererea internă sau pentru export. Cu toate acestea, după treizeci de ani de tranziţiei continuă să persiste o serie de aspecte negative referitoare la agricultură şi la mediul rural. Este vorba de menţinerea unei proporţii semnificative din populaţia ocupată în activităţi din domeniul agriculturii. Astfel, România are de departe cea mai mare pondere a acestei populaţii în populaţia ocupată dintre toate ţările Uniunii Europene. În contrast cu această situaţie, semnalăm contribuţia relativ mică a agriculturii la formarea Produsului Intern Brut. Cu toate că dispunem de condiţii naturale favorabile pentru cultivarea produselor agricole şi pentru creşterea animalelor, balanţa comercială cu produse agricole a înregistrat, an de an, un deficit semnificativ. Această situaţie plasează România în contrast cu balanţele comerciale externe pentru aceste produse ale ţărilor din regiune. Ţări precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia au înregistrat, an de an, excedent al balanţei comerciale externe cu produse agricole, astfel încât la nivelul perioadei 2000-2018 Bulgaria a înregistrat un excedent al balanţei comerciale cu produse agricole de 13.19 mld. euro, Ungaria de 42.54 mld. euro, Polonia de 68.74 mld. euro, în timp ce România a înregistrat în aceeaşi perioadă deficit estimat la peste 8 mld. euro.
În cele ce urmează redăm o serie de aspecte legate de schimbul extern cu produse agro-alimentare, insistând pe statisticile acelor categorii de mărfuri care afectează negativ balanţa comercială externă a României.
Pentru a uşura interpretarea datelor statistice referitoare la secţiunile şi grupele de produse la care facem referire în text, reproducem în tabelul 1 structura secţiunilor şi grupelor de produse agroalimentare ce fac obiectul Nomenclatorului Combinat (NC) al comerţului internaţional, identificate în patru secţiuni: a) animale vii şi produse animale; b) produse vegetale; c) grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale şi d) produse alimentare, băuturi şi tutun.
În tabelul 1, categoriile de produse cu impact pozitiv asupra soldului comerţului exterior din perioada 1990 – 2018, în număr de 5, sunt marcate cu (+), în timp ce categoriile de produse cu impact negativ asupra soldului, în număr de 19, sunt marcate cu (-).
Pentru o analiză comparativă a rezultatelor României în activitatea de comerţ exterior cu produse agricole, prezentăm datele înregistrate pe capitole în perioada 2000-2018 pentru celelalte trei ţări din regiune:
* La capitolul Animale vii şi produse animale, Bulgaria a înregistrat un deficit de 2.74 miliarde euro, Ungaria un excedent de 11.50 miliarde euro, Polonia un excedent de 33.02 miliarde euro, România având, în schimb, în această perioadă un deficit de 8.71 miliarde euro;
* La capitolul Produse vegetale excedentul României a fost de 16.80 miliarde euro, al Bulgariei de 14.59 miliarde euro, al Ungariei de 21.58 miliarde euro, Polonia a înregistrat un deficit de 1.49 miliarde euro;
* La capitolul Produse alimentare, băuturi şi tutun cele trei ţări din regiune au înregistrat excedent (Bulgaria 0.61 miliarde euro, Ungaria 7.31 miliarde euro, Polonia 41.80 miliarde euro). În contrast cu acestea, România a acumulat o datorie de 15.85 miliarde euro.
