Criza sanitară care a izbunit la începutul lunii martie simultan în majoritatea ţărilor Europei a creat o situaţie cu totul inedită pentru instituţiile publice din fiecare ţară, precum şi pentru organisme internaţionale din perspectiva identificării unor surse de date care să permită evaluarea impactulului acesteia pe termen scurt asupra economiei. Pentru statistica oficială din fiecare ţară folosirea surselor tradiţionale care permit culegerea datelor de la agenţi economici, populaţie sau instituţii publice prin instrumentele folosite în activitatea cotidiană, în condiţiile unei vieţi economice şi sociale normale, cere, de cele mai multe ori, timp. Cu mici excepţii, datele statistice de calitate şi calculate pe baza unor metodologii bine definite sunt publicate de oficiile naţionale de statistică din fiecare ţară la aproape două luni de la încheierea perioadei de referinţă. În condiţii economice normale, această perioadă de timp, relativ scursă, de la momentul producerii fenomenului şi până la publicarea datelor statistice, nu diminuează utilitatea datelor statistice. Ele prezintă fidel starea economică şi socială dintr-un anumit spaţiu economic deoarece se referă la o economie care este guvernată după reguli stabilite.
Oare ce se întâmplă atunci când apar evenimente neaşteptate care schimbă brusc comportamentul întregii societăţi, nu numai economia? În acest caz, utilitatea datelor statistice pentru luarea unor decizii, pe moment scade cu cât producerea şi publicarea acestora se îndepărtează de momentul începerii crizei. Din acest motiv, oficiile naţionale de statistică sunt nevoite să realizeze un compromis în obţinerea unor informaţii şi date statistice, între calitate şi viteza de publicare a acestora.
Practic, o primă metodă pentru realizarea de evaluări flash privind impactul unei crize este cea a folosirii datelor istorice şi evaluarea dinamicii economiei la apariţia unor fenomene neprevăzute din trecut. Criza din 2008 – 2009 poate fi un exemplu. Spre deosebire de această criză, cea actuală a afectat atât cererea, cât şi oferta, practic această criză sanitară globală a dus la închiderea celei mai mari părţi a economiei, atât pe componenta de producţie, dar şi afectând total sau parţial consumul. Pornind de la evenimentele petrecute în perioada scurtă ce ne desparte de începutul pandemiei şi implicit a crizei economice putem spune că experienţa acumulată în măsurarea efectelor crizei economice din perioada 2008 - 2009 nu poate fi folosită, decât parţial.
Ce este de făcut într-o asemenea situaţie? Economistul american de origine română Nicholas Georgescu - Roegen, fondatorul bioeconomiei, în lucrarea The Entropy Law and the Economic Process, publicată în 1971, folosind principiul analogiei a comparat economia cu un corp uman. Continuând aplicarea principiului analogiei din lucrarea amintită, să comparăm criza actuală din economie cu un grav accident pe o autostradă. Să încercăm să ne dăm un răspuns cu privire la utilitatea, la momentul producerii, a unor analize medicale ale unei persoane implicate în acest accident, dar care au fost recoltate cu o zi înaintea producerii acestuia. Cu siguranţă, la momentul producerii accidentului ele pot fi utile numai parţial, întrucât, pe moment, medicii sunt interesaţi de măsurarea de parametrii unor funcţii vitale, privind starea de sănătate a persoanei şi care au fost afectate la momentul producerii accidentului. În mod obligatoriu, la locul accidentului sunt realizate investigaţii primare, dar sumare folosind instrumente specifice intervenţiilor de urgenţă, pentru identificarea gradului de afectare a funcţiilor vitale ale persoanei şi, ulterior, în unităţi medicale specializate, sunt realizate evaluări exhaustive folosind instrumente medicale sofisticate.
La fel şi în evaluarea efectelor impactului crizei statistica oficială trebuie să aibă capacitatea de a oferi date calitative şi cantitative suficiente, astfel încât folosind şi datele din trecut să asigure primele evaluări privind impactul economic şi social al unei crize economice apărute brusc ca urmare a unor cauze diverse (sanitare, climatice etc). Prin metode specifice va trebui să oferim date preliminare, chiar dacă nu foarte amănunţite şi care nu sunt caracterizate prin rigurozitatea specifică statisticii oficiale, dar care sunt obţinute într-un timp foarte scurt şi cu o marjă de eroare tolerabilă.
Pentru a răspunde acestor provocări, institute naţionale de statistică şi organisme internaţionale şi-au creat, într-o perioadă foarte scurtă, de câteva zile, propriile instrumente pentru a răspunde unei asemenea provocări: măsurarea contracţiei activităţii economice în condiţiile în care canalele tradiţionale pentru culegerea datelor primare erau afectate de restrângerea unor activităţi de la nivelul agenţilor economici, populaţie şi chiar de la nivelul instituţiilor publice şi de nevoia ca aceste date să fie obţinute într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Un exemplu elocvent, privind noua realitate în care statistica ofcială a trebuit să răspundă acestor provocări găsim şi în introducerea directorului general al Insitutului Naţional de Statistică (INSEE) din Franţa la prima cercetare adhoc realizată de institut pentru estimarea efectelor acestei crize sanitare asupra mediului economic (https://www.insee.fr/fr/statistiques/4473294?sommaireâ4473296). În acest preambul la cercetarea ad - hoc se subliniază, printre altele, două aspecte importante ale demersului realizat. Primul se referă la faptul că, statistica a recurs la alte metode de informare, adesea cantitative, alte ori calitative, precum şi la metode care nu au mai fost utilizate până la momentul desfăşurării acestei cercetări cu totul speciale. Al doilea aspect subliniat este legat de ezitarea luării deciziei pentru realizarea acestor estimări ad hoc datorită riscurilor ridicate. În final, demersul realizat a fost unul demn de apreciat întrucât a oferit decidenţilor, dar şi publicului larg, o primă estimare a dimensiunii catastrofei economice generată de criza sanitară.
Practic în acelaşi timp, INS din România a demarat cercetări ad – hoc pentru măsurarea impactului crizei sanitare asupra economiei. Prima cerctare, desfăşurată chiar în primele zile de la apariţia pandemiei, a vizat evaluarea impactului crizei sanitare asupra economiei pornind de la aplicarea unui chestionar statisticienilor care îşi desfăşoară activitatea în Direcţiile Teritoriale de Statistică.
S-a plecat de la premisa că aceştia, prin specificul activităţii, cunosc destul de bine evoluţiile din mediul economic local. Astfel, folosind un chestionar simplu, peste 800 de respondenţi au dat o primă imagine asupra dimensiunii catastrofei economice care era în curs să se producă la nivelul luni martie şi care se prefigura că va continua, cu o mare certitudine, şi în luna aprilie. Chiar dacă datele culese au fost unele strict calitative, ele au oferit, în numai câteva zile, o primă evaluare.
A doua cercetare ad – hoc a fost realizată în perioada 17 – 19 martie şi a vizat evaluarea dimensiunii reducerii volumului de activitate din economie şi a numărului de salariaţi în perioada martie – aprilie. Pentru evaluarea celor două caracteristici ale economiei au fost folosite date calitative culese de la un eşantion reprezentativ, la nivel naţional, dar şi pe sectoare de activitate, format din peste 8000 de firme, dar şi alte date statistice cantitative lunare folosite de institut pentru estimarea unor indicatori statististici în ultimul an. În aceste condiţii, s-a estimat o reducere a volumului de activitate din economie comparativ cu o lună cu activitate normală cu 30% în luna martie şi, respectiv, 40% în luna aprilie. Cercetarea a permis, în egală măsură, realizarea de estimări privind dinamica activităţii economice pe diverse categorii de firme clasificate în raport cu: dimensiunea cifrei de afaceri, numărul de salariaţi, forma de proprietate şi sectoare de activitate.
A treia cercetare a vizat domeniul exporturilor şi importurilor de mărfuri. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ format din peste 1700 de firme care acopereau la nivel naţional în jur de 70% din activitatea de comerţ exterior din ultima lună. În urma evaluării, s-a estimat dimensiunea reducerii activităţii de comerţ exterior pe categorii de firme grupate după dimensiunea acestora, numărul de salariaţi, forma de proprietate etc.
Rezultatele cercetărilor realizate de institut au fost prezentate utilizatorilor prin comunicate de presă, iar pe site-ul institutului a fost creeată o secţiune specială pentru prezentarea rezultatelor şhttps://insse.ro/cms/ro/covid-19-impactul-economicţ.
Apariţia crizei sanitare la nivel european a creat mari dificultăţi în evaluarea efectelor acesteia asupra activităţii economice. Datele statistice istorice nu mai au o atare relevanţă în noile circumstanţe ale crizei sanitare pentru evaluarea impactului economic şEurostat, 2020ţ. INSEE – Franţa a fost printre primele instituţii la nivel european pentru evaluat impactul economic al crizei sanitare, combinând date istorice cu informaţii culese din surse netradiţionale folosite de statistica oficială din această ţară. Evaluarea impactului s-a realizat, atât la nivelul întregii economii, dar şi pe sectoare de activitate şi pe categorii de cheltuieli. Prezentăm câteva rezultate semnificative ale acestui studiu şhttps://www.insee.fr/fr/statistiques/4473294?sommaireâ4473296, martie, 2020ţ: (i) în luna martie s-a înregistrat cea mai mare contracţie a activităţii economice la nivelul unei luni începând din 1980; (ii) contracţia activităţii economice la nivelul acestei luni în raport cu o lună cu o activitate economică normală a fost de 35%; (iii) contribuţia ramurilor la reducerea Produsului Intern Brut (PIB) la nivelul acestei luni a fost: Industria (-6%); Construcţii (-5%); Servicii de piaţă (-20%); Alte servicii de piaţă (-3%). (iv) reducerea consumului populaţiei în această lună, comparativ cu o lună cu un consum normal, a fost de 35%. Studiul realizat de institutul din Franţa estimează că o lună de criză sanitară este echivalent cu o reducere anuală a PIB de 3%. În aceste condiţii, prelungirea crizei pe parcursul a două luni va genera o reducere a PIB la nivelul anului cu 6%. In al doilea studiu publicat de aceeaşi instituţie sunt estimări realizate de institut, precum şi de alte instituţii internaţionale cu privire la dimensiunea contractării volumului de activitate şi impactul asupra creşterii anuale a PIB-ului în Franţa: (i) INSEE la 26 martie a estimat reducerea volumului de activitate pentru luna martie cu 35%; OCDE a estimat la 27 martie reducerea volumului de activitate cu 25%; OFCE şi Banca Franţei au estimat dimensiunea contracţiei volumului de activitate cu 32%, ceea ce este echivalent cu un impact negativ al PIB – ului de 3% pentru fiecare lună în care se prelungeşte criza sanitară şhttps://www.insee.fr/fr/statistiques/4478214?sommaireâ4473296, aprilie, 2020ţ.
Angel Gurria, Secretar general OCDE subliniază că ”la debutul crizei, 40% dintre gospodăriile din ţările OCDE erau separate de pragul de sărăcie doar cu trei luni” şhttp://www.oecd.org/coronavirus/fr/, 28/4/2020ţ. În acest document se subliniază că realitatea este mult mai dificilă în multe ţări în curs de dezvoltare.
Studiul OCDE actualizat la mijlocul lunii aprilie precizează că, o lună de închidere a economiei este echivalentă cu o reducere a ratei anuale de creştere a PIB de aproximativ 2%. În aceste condiţii, o închidere a economieiîn jur de trei luni va conduce la o reducere a ratei anuale de creştere a PIB cu aproape 4 – 6%. Studiu precizează pentru unele ţări dimensiunea contracţiei PIB la nivelul unei luni; spre exemplu, pentru România se indică o dimensiune a reducerii PIB la nivelul unei singure luni de aproximativ 25%. Contracţia cea mai mică, de aproape 15% este estimată pentru Irlanda, iar cea mai mare, de aproape 35% în Grecia.
In studiul Fondului Monetar Internaţional se subliniază că “în doar trei luni din 2020 perspectivele s-au schimbat, de la o creştere preconizată de peste 3% la nivel global, la o contracţie accentuată de - 3%, un impact negativ mult mai accentuat decât pierderea de producţie înregistrată în perioada de criză financiară globală din 2008-2009” şhttps://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2020/04/14/weo-april-2020ţ. Mai mult, la nivel global, există o incertitudine mare cu privire la impactul crizei asupra economiei globale, precum şi la perioada în care această pierdere la nivelul producţiei şi consumului vor fi recuperate. Ca urmare a impactului crizei sanitare, FMI apreciază că în anul 2020, la nivelul Europei, PIB-ul în termeni reali se va reduce cu 6,6%, iar rata inflaţiei va fi 2,2%. Pentru România, se preconizează o contracţie a PIB în termeni reali de 5,0%, o rată a inflaţiei egală cu 2,2% şi o rată a şomajului de 10,1%.
Într-un studiul realizat de UniCredit la începutul crizei sanitare se estimează o contracţie a PIB în România, în anul 2020 cu 9.4%, dar o revenire rapidă a economiei la situaţia dinaintea crizei sanitare printr-o rată de creştere a PIB în anul 2021 cu 9.8%.
