Caută doar în titlu
Eveniment

Doar trei sectoare au adus un plus în economie în primele nouă luni din an, ţinând PIB-ul cu capul la suprafaţă în 2020: construcţiile, IT&C şi consumul guvernamental, determinat, cel mai probabil, cu cheltuielile pentru spitale, pentru combaterea COVID – 19

Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere în primele nouă luni din an de 5,1%, a reconfirmat marţi Institutul Naţional de Statistică. Au scăzut agricultura, industria şi comerţul (pe partea de formare a PIB), în vreme ce construcţiile şi IT au fost pe plus şi au mai atenuat puţin căderea.

Trimestrul al patrulea va fi decisiv pentru un rezultat de an care oricum nu va fi bun – o scădere anticipată, în medie, de 5%. Nu am numărat însă şomerii. Faţă de trimestrul al doilea, INS a reconfirmat şi o creştere a economiei de 5,6% - o creştere foarte bună. Este mai mică decât media UE, de 11,5%, dar nici căderea nu a fost la fel de mare (peste 11% media UE). Problema este că reînchiderea unor afaceri în Uniunea Europeană a atras, aproape inevitabil, o scădere de cerere pe piaţa externă pentru exporturile României, ceea ce va afecta rezultatul pe ansamblu. Economiştii Raiffeisen Bank văd o scădere a economiei zonei euro în T4, fapt ce va afecta, firesc, şi economia României. Cel mai probabil economia îşi va reveni în W, nu în V, după cum crede Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Totuşi, există această uşurare, anume că ceea ce a fost mai greu a trecut.

„Considerăm că România a depăşit punctul critic al şocului indus de incidenţa crizei sanitare şi se află la începutul unui nou ciclu economic, perspectivă susţinută şi de evoluţiile macrofinanciare recente (externe şi interne)”, spune Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Datele Eurostat arată că angajările cresc la nivelul UE. Datele din România arată că consumul îşi revine, deşi la nouă luni, potrivit sursei citate, el a avut o contribuţie negativă la PIB, de 2,5%.

În principal, în primele nouă luni ale anului consumul gospodăriilor a scăzut – avem aici un minus de 3%. A crescut, în schimb, consumul administraţiei, cu 0,2%, şi este aici, probabil, efectul cheltuielilor obligatorii cu pandemia. Dacă punem însă datele cap la cap, vedem, din datele Ministerului Finanţelor, că şi cheltuielile de capital (investiţiile statului) au crescut cu 27%, ceea ce poate fi o explicaţie pentru creşterea construcţiilor cu 12,6%, pe volum, ceea ce avut drept rezultat o contribuţie la creşterea economică de 0,5%. Pe ansamblu, investiţiile (formarea brută de capital fix) au crescut, la nouă luni, cu 4,2%.

Avem o scădere împortantă pe industrie, la nouă luni, de 10,1%. Dar, revenirea în T3 faţă de T2 este de 16,2%. Construcţiile, deşi nu au un mare procent în PIB, au crescut cu 12,5% pe volum în primele nouă luni, an/an, şi cu 3,8% în T3 faţă de T2. Vremea bună care a mers până în decembrie va face din sectorul construcţiilor vedeta economiei din 2020, după cum crede Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM). Alături de IT&C şi sectorul public (prin cheltuielile legate de pendemie), construcţiile sunt unul dintre cele trei sectoare care au adus un plus economiei, pe partea de formare a PIB. IT&C a crescut, la nouă luni, an/an, cu 10,3%. A scăzut însă, uşor, cu 0,7%, în T3 faţă de T2.

Agricultura a suferit mult în acest an. Din cauza secetei are o scădere pe volum de 23%. Oricât ar părea de nesemnificativă, având în vedere ponderea ei redusă în PIB (4,2%), agricultura rămâne fundamentală pentru economie. Contribuţia ei la creşterea PIB a fost de minus 1,2%.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.