Eveniment

Tragedii la indigo în spitalele româneşti în decurs de două luni: Noul incendiu, de la cel mai mare spital de boli infecţioase din ţară, Institutul Matei Balş din Bucureşti, scoate încă odată la suprafaţă haosul din sistemul românesc de sănătate. „Spitalele vechi ascund în ele tragedii, riscul este permanent“

♦ Lipsa unui plan de construcţie a unor spitale noi şi managementul politic al spitalelor au dus la o nouă tragedie într-un spital românesc, la două luni după ce un alt incendiu a zguduit sistemul medical ♦ Vineri dimineaţa, un pavilion al Institutului Matei Balş din Bucureşti a luat foc, iar 120 de pacienţi au fost evacuaţi ♦ Spitalul Matei Balş primeşte doar pacienţi cu COVID, iar 53 de pacienţi intubaţi, aflaţi în zonele spitalului cuprinse de foc, au fost transferaţi la alte unităţi ♦ Cinci pacienţi au murit vineri.

Fără vreun rezultat sau soluţii după tra­gedia de la Piatra Neamţ din no­iembrie 2020, dar cu aceleaşi pro­bleme ale spitalelor româneşti, vechi de zeci de ani - aceasta este situaţia repetată în ulti­mii ani, în care investiţiile în spitale noi au lipsit, iar cele vechi încep să nu facă faţă valului de pacienţi.

Iar neputinţa sistemului românesc de sănătate a fost pusă din nou în lumină de incendiul de la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Bucureşti, „kilometrul zero“ al luptei cu COVID. Ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, a vorbit despre un spital în care s-au investit bani în ultimii ani, cu un management stabil. Oficialul nu a putut explica însă de ce s-a produs tragedia de la Balş, precizând în schimb că va demara controale pentru a stabili cauzele concrete. „Nici în spitale private, nici la stat nu avem un spital construit de la zero cu scopul de a fi unitate medicală. Au fost blocuri, clădiri de birouri construite şi readaptate să fie spitale. Problema majoră este că până vom construi spitale noi, vom tot avea astfel de situaţii. Riscurile de orice fel vor exista“, a explicat pentru ZF medicul Wargha Enayati, fondatorul reţelei Regina Maria. El construieşte în nordul Capitalei un spital de la zero şi precizează că a investit în diferite platforme pentru a se asigura că nu există riscuri de incendiu sau de explozie.

Potrivit unei rude a unui pacient aflat în pavilionul unde a izbucnit incendiul, în salon era frig, astfel că a adus, cu aprobarea personalului din spital, o aerotermă. Oficialii, de la ministrul sănătăţii, la primarul Bucureştiului, spun că nu ştiu de existenţa acestui aparat de încălzire şi dau asigurări că nu au existat probleme de căldură. Totuşi, la începutul lui decembrie 2020, o avarie la furnizarea de căldură a lăsat Spitalul Matei Balş şi Spitalul Colentina în frig.

„Suntem într-o groapă uriaşă din care nu am ieşit, consecinţele sunt dramatice. Managementul politic este marea problemă, lucrările sunt făcute de mântuială, fără proiect. Nu există un plan de construcţie a spitalelor de la zero. Pe partea de mentenanţă a spitalelor trebuie profesionalizare a personalului. Ce mai este personal tehnic, e slab pregătit şi prost plătit“, a spus pentru ZF Emanuel Ungureanu, deputat USR şi unul dintre cei mai activi politicieni în domeniul sănătăţii.

În lista personalului de pe site-ul Spitalului Matei Balş apar doar două persoane încadrate la categoria „electrician muncitor“, cu salarii de 3.500 de lei lunar, potrivit datelor aferente lunii septembrie.

 

Analize fără soluţii practice

Anul trecut, înainte de tragedia de la Neamţ, preşedintele Iohannis a intervenit direct pentru a vorbi despre paturile ATI şi a făcut o şedinţă specială în acest scop la Cotroceni cu experţi în domeniu şi directori de spitale. Contextul în care venea această întâlnire atipică pentru un şef de stat? Presiunea mare pe spitale în secţiile de terapie intensivă, în contextul în care numărul pacienţilor cu forme grave de COVID creştea.

Imediat după tragedia de la Neamţ, preşedintele Iohannis a convocat la Cotroceni reprezentanţi ai guvernului, medici, şefi de spitale şi specialişti pentru a vorbi despre instalaţiile de gaze şi reţelele de electricitate din spitale. Nu există un raport sau concluzii privind măsurile concrete pentru spitale după cele două întâlniri ale şefului statului.

 

Ce soluţii sunt?

Singura soluţie pe termen lung în viziunea specialiştilor este construcţia de spitale noi, de la zero, un obiectiv pe care şefii Sănătăţii din ultimii ani l-au ratat. Guvernele din ultimii ani, indiferent de culoarea politică, au făcut aceeaşi promisiune– spitalele regionale, care însă nu au trecut de planuri de fezabilitate, proiecte de finanţare şi gestionare.

„Până nu vom şti cine se ocupă de construirea unor spitale noi, nu vom face progres. Tragedii ca la Matei Balş pot fi oriunde. Spitalele vechi ascund în ele tragediiÂ, a mai spus Emanuel Ungureanu.

Deputatul a mai precizat că şi controalele şi inspecţiile la spitale trebuie să fie făcute în mod constant, iar oamenii din direcţiile de sănătate publică să meargă în teren pentru a vedea care este situaţia de fapt. Condiţia pentru ca aceste inspecţii să fie făcute în mod concret este însă depolitizarea instituţiilor publice, de la DSP-uri, la conducerea spitalelor.

 

Tragedii fără concluzii

La mai bine de cinci ani după incendiul de la Colectiv, în care au murit 64 de oameni, la două luni de la incendiul de la Spitalul judeţean Piatra Neamţ, autorităţile nu sunt capabile să ofere concluzii clare şi soluţii concrete.

Cea mai recentă informare de pe site-ul Parchetului General, instituţia care se ocupă de ancheta din cazul incendiului de la Piatra Neamţ este din 17 noiembrie 2020. La două luni, pe lista autorităţilor apare un nou incendiu asupra căruia se va porni, din nou, o anchetă. Nu există încă un raport oficial, nu există vinovaţi, deşi specialiştii au explicat că situaţia se poate repeta oricând. Clădirea spitalului Matei Balş în care a pornit incendiul a fost construită în 1953.

Sunt peste 350 de spitale de stat în România, iar în ultimii 30 de ani investiţiile în noi unităţi au lipsit. Singurul spital construit de stat este cel din Mioveni, finalizat în 2019.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.