Comunicatul consemnează faptul că în aprilie 2014, la Parchetul General a fost încheiat un protocol cu MAI "privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere", la încheierea acestuia fiind prezent Niţu şi obiectul protocolului fiind "cooperarea dintre cele două instituţii în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliţiei rutiere".
Pentru încheierea protocolului au fost invocate "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deşi niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere".
Totuşi, comunicatul menţionează că "oricum, şi fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază, în virtutea funcţiei, de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară".
În baza protocolului, Poliţia Rutieră, aflată în subordinea MAI "a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate" de Tiberiu Niţu în Bucureşti, serviciul de însoţire fiind asigurat de un agent pe motocicletă, care la finalul programului " însoţea procurorul general până la ieşirea din Bucureşti".
"În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se spune în comunicatul DNA.
În comunicat se menţionează că anul trecut Poliţia Capitalei a aprobat "un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti" din care rezultă că singurii demnitari "care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi primul ministru".
"De asemenea, de însoţire permanentă beneficiau şi ministrul de interne şi procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoţire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulaţiei rutiere în municipiul Bucureşti", se spune în comunicat.
În comunicat se precizează că "procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători şi a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase şi să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002".
"Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulaţie prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor", remarcă DNA. Însă, dacă procurorul general consideră că se găseşte într-o situaţie "excepţională" SPP "transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziţie cu privire la însoţirea acelei deplasări".
"Trebuie menţionat şi că Poliţia Română nu are competenţe în asigurarea protecţiei demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecţie şi Pază doar în limitele competenţelor legale", subliniază procurorii.
DNA precizează că marţi lui Niţu " i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală".
Decretul de eliberare din funcţie al lui Tiberiu Niţu a fost semnat saptamâna trecută, după ce acesta şi-a prezentat demisia.
În comunicatul dat cu acea ocazie, Niţu, al cărui nume apare în dosarul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea legat de folosirea coloanelor oficiale, precizează că nu a solicitat şi nu a beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege şi că i s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.
Fostul procuror general a declarat marţi că nu a solicitat şi nu a avut niciodată coloană oficială, ci doar nivelul de protecţie care i se asigură oricărui demnitar în funcţie de responsabilităţile sale.
Niţu a susţinut că modalitatea efectivă de punere în aplicare a măsurilor de protecţie nu este atributul beneficiarului protecţiei, ci a instituţiilor specializate ale statului.
Potrivit legii, SPP poate solicita sprijin altor autorităţi ale statului, inclusiv MAI atunci când consideră necesar pentru protecţia demnitarului, a mai spus Niţu.
Niţu a mai spus că pentru protecţia sa a fost vorba despre un protocol încheiat la MAI şi Inspectoratul General al Poliţiei Române.. "Nu am solicitat eu", a susţinut Niţu, spunând că a avut un dispozitiv de însoţire şi protecţie proporţional cu riscul pe care îl presupune exercitarea funcţiei de procuror general.
