Caută doar în titlu
Eveniment

Temerea comunităţii de afaceri: Majorarea pensiilor cu 40% va îngropa finanţele publice, va deteriora grav cursul de schimb, va reaprinde inflaţia şi va obliga la creşterea taxelor, după alegeri

Asociaţiile oamenilor de afaceri din România cred că majorarea pensiilor cu 40%, decisă în Parlament, are efecte grave asupra echilibrului macroeconomic al ţării. Deficitul bugetar, ajuns deja la 9% din PIB, va merge anul viitor spre 11-12% din PIB în 2021, iar pieţele nu finanţează un astfel de deficit fără să ceară dobânzi de cămătari. Aşa că majorarea taxelor ajunge de neevitat.

Majorarea pensiilor cu 40% presupune un efort bugetar de 60 de miliarde de lei în 2021 – bani pe care bugetul nu-i are - , ceea ce va împinge deficitul bugetar la 11-12% din PIB, anul viitor.

Cursul de schimb leu/euro a ajuns ieri la 4,86 lei/euro, însă nu poate fi făcută acum o legătură directă între depreciarea leului şi decizia de marţi a Parlamentului de majorare a pensiilor cu 40%. Economiştii arată însă că, în bună măsură, decizia Legislativului va fi decontată prin deprecierea leului, printr-o inflaţie accentuată şi prin creşterea dobânzilor la creditele statului. Ceea ce va obliga, în final, viitoarea guvernare să majoreze taxele.

Într-un comunicat, Romanian Business Leaders (RBL), organizaţie a antreprenorilor români susţine: creşterea tuturor pensiilor cu 40% va sărăci bugetul ţării, va sărăci economia, îi va sărăci pe pensionari, «va îngropa ţara». Organizaţia are un program de repatriere a românilor, susţinând că România s-a dezvoltat destul ca să permită businessuri de succes şi acasă.

«Să fii patriot, atunci când eşti politician, înseamnă să te gândeşti la viitorul ţării de după alegeri. Cheltuirea banilor ţării fără a măsura consecinţele NU înseamnă patriotism economic, ci sabotaj economic. Cunoaştem cu toţii consecinţele unor acţiuni similare ale politicienilor din ţări precum Grecia şi Venezuela. Nu vrem ca sute de mii de români să ajungă precum grecii acum 7-8 ani, să caute mâncare prin gunoaie, să cerşească la colţul străzii sau să cumpere o pâine cu un sac de bani devalorizaţi, precum în Venezuela. România, asemenea Greciei şi Venezuelei, este o ţară bogată, cu resurse suficiente pentru a asigura bunăstare. Decizii politice inconştiente au aruncat însă cele două ţări în prăpastia sărăciei. Nu contează cât de bogată este o ţară, dacă este condusă de politicieni fără scrupule.» Să îndatorezi ţara pentru multe generaţii care vor veni nu înseamnă patriotism economic şi nu este un ajutor dat pensionarilor. Este drumul spre o inflaţie galopantă, spre devalorizare majoră, spre impozite mărite, spre sărăcie. Este drumul spre soarta Greciei şi a Venezuelei.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) susţine, la rându-i, că generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, înseamnă un factor de risc major pentru România: Marea provocare a României pentru anul 2021 o reprezintă relansarea economiei şi că numai în acest mod se vor crea resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor necesare creşterii veniturilor populaţiei, inclusiv ale pensionarilor. Nu doar oamenii de afaceri români spun că o decizie de o aşa importanţă trebuie luată nu în alegeri, ci după.

Camera de comerţ Româno-Germana, AHK, suţine că decizia Parlamentului de a mări pensiile cu 40% reprezintă un risc major pentru economia României şi pune în pericol relansarea economică. „O nouă creştere în zonă bugetară ar trebui să fie exclusă, în condiţiile în care economia suferă deja din cauza pandemiei. Creşterea pensiilor, adoptată de Parlament în urma rectificării bugetare, duce la cheltuieli bugetare nesustenabile şi la un deficit bugetar excesiv, deci la o criză financiară care va adânci şi mai mult efectele actualei crize. Se pun de asemenea în pericol proiectele de investiţii şi aşa amânate de ani buni. Un buget sustenabil ar da încrederea investitorilor în România ca amplasament investiţional şi ar spori competitivitatea ţării.  Desigur, ne dorim cu toţii, mediul de afaceri, autorităţile şi mai ales angajaţii şi pensionarii, creşterea salariilor şi a pensiilor în România şi un nivel de trăi mai ridicat. Dar acest lucru nu se poate face fără studii serioase de impact şi fără a ţine de cont de actualul context economic.“.

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) care reuneşte cele mai purernice companii străine prezente pe piaţa locală, susţine că, pentru ca România să aibă un viitor economic care să transcendă ciclurilor electorale, într-o perioadă în care criza sanitară a produs turbulenţe în economie şi în rândul companiilor, cel mai responsabil gest din partea instituţiilor cu putere de legiferare ar fi să asigure o construcţie bugetară care să garanteze revenirea economică.    

„Schimbările structurale pe care măsurile recent adoptate de Parlament le vor avea în cons­truc­ţia bugetară vor genera, conform BNR, cel mai mare deficit din ultimii ani: - 11% din PIB, cu impact asupra capacităţii României de a avea acces la sume importante din fondurile europene şi pot aduce schimbări din partea agenţiilor de rating inter­naţionale. Problema majoră a unui deficit bu­ge­tar atât de mare este dificultatea sau chiar im­po­si­bilitatea finanţării acestuia pe pieţele financiare. În plus aceste măsuri, ar putea declanşa revizuirea ratin­gului de ţară pentru România, prin ur­mare, creşterea în continuare a costului datoriei publice ceea ce ar genera un efect negativ asupra întregii eco­nomii româneşti, mai ales în absenţa unei strategii de rambursare credibile. Astfel, com­pe­titivitatea României va fi slăbită chiar din interior, iar recâştigarea poziţiilor de avantaj pierdute vor aduce costuri suplimentare pe termen mediu.“

 

Câteva amănunte

►Creşterea pensiilor decisă în Parlament de PSD este de 26%, nu de 40%. Pentru că guvernul PNL a hotărât deja majorarea pensiilor cu 14%, pe 1 septembrie. Statistic, prin urmare, creşterea este de 26%.

►Legea de majorare a pensiilor a fost promovată de PSD, dar, la votul din Parlament, a fost aprobată şi de PNL.

►Legea a fost promulgată pe preşedintele Klaus Iohannis, fără obiecţii. De ce PNL şi şeful statului nu au cerut atunci, nu astăzi, ca PSD să prezinte sursele de finanţare a majorării pensiilor? Pentru că nici atunci nu erau bani.

►Economiştii privesc «efectul brut» al majorării pensiilor. Însă, cum majoritatea pensiilor sunt mici, banii în plus vor merge, automat, în consum. Prin urmare, statul ia înapoi 19% din ce dă, prin cota de TVA. Aşa că efectul net pentru buget va fi mai mic decât cel anticipat. Cresc cheltuielile cu pensiile, dar cresc şi încasările din TVA.

 

După ce au promis marea cu sarea, în campaniile electorale, guvernele de după revoluţie au majorat taxele

♦ Guvernele înainte de alegeri împart facilităţi fiscale şi creşteri de venituri în stânga şi în dreapta şi în general mediul de business stă liniştit în privinţa creşterii taxelor. După alegerile locale de la sfârşitul acestei săptămâni, va mai urma o rundă de alegeri la finalul anului, în consecinţă va fi o toamnă liniştită din punct de vedere fiscal pentru business.

♦ După alegeri însă, mai ales în condiţiile date, în plină criză economică şi cu creşteri de cheltuieli fixe neaşteaptate (creşterea pensiilor cu 40%), guvernul, cu un spaţiu fiscal extrem de redus, va trebui să se orienteze spre soluţii de a aduce bani la bugetul de stat şi de a limita cheltuielile. Este de aşteptat deci ca anul 2021 să fie anul modificărilor fiscale.

 

Cum s-a schimbat legislaţia fiscală după perioadele electorale de-a lungul timpului:

2004 -2005, guvernul Tăriceanu:

Guvernul Tăriceanu introduce cota unică

Creşte impozitul pe dividende de la 5 la 10%

Se introduce acciza minimă la ţigări.

Impozitul pe venitul microintreprinderilor a crescut de la 1,5% la 3%

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc a fost stabilit la 20%

Se elimină cota redusă de 10% pentru impozitul pe profitul obţinut din vânzarea bunurilor imobile şi titlurilor de participare

Impozitul pe veniturile din dobânzi creşte de la 1 la 10%.

A fost introdusă o nouă taxă pe muncă: contribuţia privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

 

2008-2009-2010, Guvernul Boc. Criza financiară începe:

Se introduce cota de TVA de 5% la locuinţe noi, pentru o singură locuinţă de maxim 120 mp şi 380.000 lei.

Se triplează taxa de primă înmatriculare şi se scutesc de taxă autoturismele noi, cu capacitate de max. 2.000 cmc.

S-au mărit accizele la alcool şi băuturi alcoolice.

Se introduce impozitul minim.

Impozitele locale s-au actualizat odată cu inflaţia, rezultatul fiind o creştere cu 20,4%, în lei.

Tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă devin beneficii supuse impozitului pe venit.

Creşte impozitul pe veniturile obţinute din jocuri de noroc de la 20 la 25%.

A fost majorat TVA la 24%, începând cu 1 iulie 2010.

Se măresc impozitele locale pentru maşini.

Se majorează cu până la 300% (anterior 100%) impozitul pentru clădirile deţinute de persoane fizice, în afara clădirii de domiciliu.

Se abrogă impozitul minim

Se reintroduce impozitul pe venitul microîntreprinderilor, în cota de 3%.

Trimestrul IV este considerat an fiscal pentru reportarea pierderii.

Se taie salariile bugetarilor cu 25%, scade ajutorul de şomaj şi sunt tăiate subvenţiile.

 

2012-2013 Cade guvernul Boc, guvernul Ponta preia Executivul:

Devin impozabile în România şi serviciile prestate în afara României.

Se introduce impozit pe venitul din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, conform unor norme de venit prestabilite.

Se modifică regimul impozitului pe venitul microîntreprinderilor, se reduce plafonul de impozitare la 65.000 de euro şi impozitul devine obligatoriu pentru toate microîntreprinderile.

Se introduce un impozit cu reţinere la sursă de 50% pentru plăţile făcute către nerezidenţi în conturi aflate în ţări cu care România nu are acord prin care să se realizeze schimb de informaţii.

Se introuduce taxă de poluare şi pentru autoturismele cu normă de poluare euro 5.

Se introduce cota redusă de 9% TVA la produse de panificaţie, făină, grâu şi secară.

Se măresc accizele la alcool şi tutun.

Cursul de calcul al accizei rămâne cel publicat de BCE la 1 octombrie doar dacă acesta este mai mare decât cel din anul precedent, în caz contrar este cursul din anul precedent plus indicele preţurilor de consum. Astfel, cursul pentru 2014 devine 4.7380 în loc de 4.4485*

Se introduce un impozit pe construcţii, altele decât cele pentru care se datorează impozit pe clădiri.

 

2016-2017 Guvernele PSD (Grindeanu, Tudose)

  Reducerea cotei standard de TVA la 19%.

 

Aşa-zisa „Revoluţie fiscală”:

Contribuţiile sociale trec din sarcina angajatorului în sarcina angajatului.

Impozitul pe venit scade pentru anumite categorii.

Impozitul pentru microîntreprinderi scade.

Anumite categorii profesionale plătesc impozit la nivelul unui salariu minim pe economie.

Plata defalcată a TVA.

Creşterea salariului minim brut pentru a acoperi transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

Este de menţionat şi introducerea OUG 114 în decembrie 2018, care a venit cu modificări fiscale importante pentru domenii precum cel bancar, energetic, construcţii.

*Informaţie preluată din studiul avocatului de business Gabriel Biriş.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.