„Acest tip de muncă este foarte folositor pentru a atrage talente care nu se puteau găsi aşa de uşor înainte pentru că angajatorul trebuia să ia în considerare anumite aspecte precum costurile mari de relocare sau un timp mai mare de recrutare.“
Criza creată de pandemia de COVID-19 a trimis problemele legate de angajaţi în primul plan al agendei fiecărui lider de companie. Riscurile şi provocările în creştere în gestionarea forţei de muncă sunt noile priorităţi ale managerilor, iar abordarea acestora nu va fi simplă. Cu toate acestea, telemunca forţată impusă de pandemie poate veni şi cu anumite oportunităţi pentru angajatori, precum accesul la talente la care nu puteau ajunge înainte de pandemie.
„Am luat în considerare telemunca pentru a eficientiza munca şi pentru acces la un bazin mai mare de talente din România. Acest tip de muncă este foarte folositor pentru a atrage talente care nu se puteau găsi aşa de uşor înainte pentru că angajatorul trebuia să ia în considerare anumite aspecte precum costurile mari de relocare, un timp mai mare de recrutare şi altele“, a declarat Andreea Bucur, Country HR Lead la WNS Global Services România, în cadrul evenimentului COVID-19 Response: Teleworking Past, Present and Future din conferinţa anuală a Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL).
Andreea Bucur spune că nu ar susţine ca angajaţii din compania sa să lucreze doar în regim de telemuncă, ci în unul mix între munca remote şi cea de la birou.
„Noi am explorat munca de acasă şi telemunca de mult timp. Pentru noi, pandemia a însemnat că am luat mai repede decizia de a implementa anumite măsuri. Nu aş susţine ca angajaţii să lucreze în procent de 100% în regim de telemuncă sau muncă de acasă, ci un model hibrid de lucru pentru că ar veni în întâmpinarea obiectivelor angajaţilor, cât şi a angajatorilor. Le-ar atinge pe cele de costuri şi eficienţă pentru angajator şi pe cele de bunăstare ale angajaţilor“, explică ea.
Roxana Florea, Head of HR în cadrul Allianz Partners România, spune că 90% dintre candidaţi întrebau despre posibilitatea de telemuncă la interviul de angajare chiar şi înainte de pandemia de COVID-19.
„În acele perioade în care am fost forţaţi să lucrăm de acasă, organizaţia a fost nevoită să demonstreze cât de agilă este şi cât de dornică este să îşi pună angajaţii în centrul tuturor acţiunilor. Înainte de pandemie, recrutorii noştri spuneau că aproape 90% dintre candidaţi îi întrebau dacă le putem oferi munca de acasă şi ştim că majoritatea companiilor auzeau aceleaşi lucruri de la candidaţii lor. Astfel, noi am fost deschişi spre această abordare“, a spus ea în cadrul aceluiaşi eveniment.
Cătălin Micu, partener în cadrul Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners Attorneys at Law, face diferenţa între telemuncă şi munca de acasă. În telemuncă, angajatul poate lucra de oriunde, iar munca de acasă este mai restrictivă şi permite angajaţilor să lucreze doar de la domiciliu.
„Telemunca are o serie de avantaje precum flexibilitatea - angajatul poate lucra de acasă sau din alt loc, pe când munca de acasă este rigidă, angajatul lucrând doar de acasă. 99% dintre angajaţi spun că telemunca este modul preferat de muncă remote. Mai mult, 90% dintre angajaţi ar recomanda telemunca unui prieten“, a spus Cătălin Micu.
Conform unui raport al Comisiei Europene de anul acesta, după prima fază a crizei de COVID-19, România era printre ultimele locuri în ceea ce priveşte folosirea telemuncii, ultima ţară în clasament fiind Bulgaria, adaugă el.
„Este surprinzător că telemunca este folosită atât de puţin în România, având în vedere că toată lumea crede că este una dintre cele mai bune opţiuni de a lucra remote în această perioadă“, crede Micu.
