Veniturile din impozitul pe profit, în primele patru luni ale lui 2015, au continuat să crească (+9,8% la patru luni, an/an), deşi în vară trecută a fost eliminat impozitul pe profitul reinvestit, în vreme ce impunerea accizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, din aprilie 2014, a dus veniturile statului din accize în jos, în loc să le crească (minus 11% în aprilie 2015 faţă de aprilie 2014).
Aceste procente consemnate în execuţia bugetului general consolidat pe primele patru luni din an sunt o demonstraţie cunoscută a faptului că majorarea impozitelor nu antrenează automat creşterea veniturilor, cum scăderea impozitelor nu duce automat la reducerea lor, spun specialiştii.
„Odată cu eliminarea impozitului pe profitul reinvestit te-ai fi aşteptat ca veniturile din impozitul pe profit să scadă şi, iată, nu scade. Este o demonstraţie că scăderea taxelor nu este egal cu scăderea veniturilor statului“, comentează Gabriel Biriş, avocat de business.
Venitul din impozitul pe profit a crescut în primele patru luni din an cu 9,8%, în vreme ce pe întreg 2014 el a fost în creştere cu 12% an/an, în ciuda faptului că din vara trecută, impozitul pe profitul reinvestit a fost (nu în toate cazurile) eliminat. De asemenea, reducerea cu cinci puncte a CAS, introdusă în toamnă, nu face ravagii în buget, veniturile din CAS scăzând la patru luni cu 0,3% (cu o uşoară deteriorare de minus 2% aprilie la aprilie).
Creşterea veniturilor din impozitul pe profit subliniază, încă o dată, că economia începe să meargă. Băncile au cam terminat de făcut curăţenie în bilanţuri, fac acum provizioane mai mici şi, pe primele două luni, sistemul bancar a raportat un profit consolidat de 600 mil. lei (în jur de 800 mil. lei ar urma să fie în T1). Acest lucru se reflectă şi în veniturile din impozitul pe profit (băncile plătesc impozit pe profit lunar, faţă de companii care îl plătesc trimestrial), dar creşterea vine mai ales din avansul economic peste aşteptări.
„Cifrele din PIB (avansul PIB an/an a fost în T1 de 4,3%) nu puteau să nu se vadă şi aici. Avem o creştere economică dublă faţă de anticipări“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffaisen Bank.
Este greu de spus însă acum dacă veniturile din impozitul pe profit vor trece în 2015 de 2% din PIB, procent sub care au scăzut de la declanşarea cu furie a crizei, în 2010, de unde nu s-au mai întors nici în 2014, când au însemnat 1,8% din PIB.
„Şoc“ pe accize
Aceeaşi execuţie bugetară la patru luni arată însă un lucru de mirare. Dacă veniturile din accize au crescut în aprilie cu 4,1% (an/an), în aprilie 2015 comparativ cu aprilie 2014 ele au scăzut cu peste 11%.
Astfel, veniturile din accize au fost în aprilie 2015 mai mici cu 282 de milioane de lei decât în aprilie 2014. Pentru creşterea veniturilor din accize cu 4,1% în primele patru luni din 2015 (până la 8 mld. lei), faţă de primele patru luni din 2014 există o explicaţie: în primele trei luni din anul trecut nu a existat acciza de 7 eurocenţi care s-a aplicat de la 1 aprilie. Aprilie 2015 a consumat însă „efectul de bază“, iar realitatea este că veniturile din accize au scăzut cu 11,3%.
„Aprilie 2014 este prima lună în care s-a plătit acciza de 7 eurocenţi. Scăderea este un lucru care mi se pare spectaculos şitrebuie văzut ce s-a întâmplat: crescut evaziunea fiscală?; a scăzut consumul?“, se întreabă Ionuţ Dumitru.
Consumul împinge în sus veniturile din TVA
Creşterea spectaculoasă a veniturilor din TVA (+20% în aprilie, an/an) până la 19,7 mld. lei este tot un efect al creşterii economice. Această creştere a avut ca motor consumul intern care, automat, a condus la creştere veniturilor din TVA. Soldul TVA a crescut şi pentru că rambursările de TVA au fost în primele luni cu 20% mai mici (an/an) şi ca urmare a unei mai bune colectări, mai spune Ionuţ Dumitru.
Pe partea de utilizare a bugetului, economistul-şef al Raiffaisen mai remarcă faptul că cheltuielile de personal cresc cam repede (+7,3%), în vreme ce cheltuielile de investiţii din buget (cheltuielile de capital) s-au prăbuşit – minus 30,6% faţă de anul trecut, care oricum, a fost, pe standardul ESA, cel mai prost an pentru investiţiile statului, din ultimii nouă ani.
Prin urmare, subliniază Dumitru, excedentul de şase miliarde de lei înregistrat în primele patru luni s-a realizat pe seama reducerii cheltuielilor programate (minus 19% în primele trei luni) şi mai ales a cheltuielilor de investiţii, în ciuda faptului că veniturile bugetului consolidat cresc mai redede decât se anticipa, ca urmare a unui avans economic dublu faţă de prognoză. Patru miliarde din cele cele şase cât înseamnă excedentul sunt banii administraţiilor locale – adică banii pe care aceste administraţii trebuia să-i cheltuiească şi nu i-au mai cheltuit, mai explică economistul-şef al Raiffeisen Bank.
