Eveniment

Tanasescu: Putem avea pozitii mai puternice la FMI, BEI si BERD

Tanasescu: Putem avea pozitii mai puternice la FMI, BEI si BERD

Mihai Tanasescu, reprzentantul Romaniei la FMI: In acest moment in care administratia se reformeaza, prin diminuarea numarului de angajati, dar si prin regandirea structurii acesteia, implementarea unor astfel de masuri este cruciala pentru iesirea din criza accentuata si sustenabilitatea pe termen lung a cresterii economice.

23.09.2009, 18:59 19

Romania ar putea aspira la o pozitionare mai puternica in cadrulFMI prin cresterea cotei de participare si inclusiv a puteriidecizionale, iar ca tara membra a UE ar trebui sa joace un rol maiactiv in institutii precum BERD sau BEI, unde acum suntemsubreprezentati, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei laFMI si fost ministru al finantelor.

"Acest subiect trebuie discutat intr-un context coerent, iar odecizie in acest sens incumba o decizie politica majora cuinfluente pe termen lung. As recomanda autoritatilor de laBucuresti sa priveasca proactiv aceasta problema si sa ia odecizie."

El spune ca in acest moment la nivelul UE subiectulreconfigurarii sferelor de influenta la FMI a inceput sa fiediscutat atent si o decizie in acest sens va fi luata rapid.

In acelasi timp, fostul ministru de finante considera capoliticile economice romanesti trebuie elaborate in mai mareconcordanta cu cele europene, ceea ce ar conduce la o apropiere deinterese mult mai mare.

"Cred ca politicile legate de schimbarile climatice, de un mediucat mai curat, dar si politicile sociale care trebuie intensificatevor constitui elemente majore ale noii politici de la Bruxelles siar trebui sa fie si in Romania elemente de baza."

Ne trebuie strategie pe termen lung

Tanasescu avertizeaza ca este crucial ca Romania sa isistabileasca rapid o strategie de crestere economica durabila petermen lung, care sa readuca perceptia de stabilitate sipredictibilitate si implicit noi parghii de dezvoltare, iar un tipde raspuns la aceasta provocare poate fi dat chiar acum in preajmaelaborarii bugetului pe 2010, care ar trebui depus in Parlamentpana pe 10 octombrie.

"Reformele structurale care vor fi implementate trebuie saconduca la resurse care sa fie dirijate mai mult catre segmenteaducatoare de valoare adaugata. Cea mai mare provocare cu carelumea se va confrunta dupa aceasta criza economica va fi legata demodul in care guvernele vor reusi sa sustina din nou o crestereeconomica solida si sustenabila pe termen lung." Tanasescu crede casummit-ul

G-20 care incepe astazi la Pittsburgh ar trebui sa conduca la ocoordonare mai dinamica intre tari pentru rebalansarea cererii cuoferta mondiala, in conditiile in care unul dintre subiectele de peagenda va fi legat de dezechilibrele inter-regionale accentuatecare au aparut in ultimele decenii, inclusiv acumularea unorsurplusuri mari in tari precum China sau India, concomitent cuinregistrarea unor deficite uriase, in special in SUA.

"Romania are mari sanse ca prin accelerarea reformelorstructurale la nivelul statului sa poata redesena prioritatile, cuun accent mult mai mare pe sectoarele care pot aduce valoareadaugata, ca agricultura si mediul, inclusiv o noua strategie de«economie verde», precum si infrastructura din sanatate, educatiesi transporturi."

In acelasi timp, el considera ca refacerea balantei dintre ceicare contribuie si cei care primesc bani de la buget, precum si omai mare flexibilizare a pietii muncii prin corelarea cu procesulde educatie trebuie sa faca parte din strategia pe termen lung aactualului executiv.

Reluarea cresterii va fi anevoioasa

Fostul ministru de finante sustine ca revigorarea productiei sia tendintei de crestere economica la care asistam la nivel mondialnu inseamna ca refacerea increderii si reluarea procesului decrestere sustinuta se vor intampla imediat, ci va fi un proces mailung, probabil de cativa ani, si mult mai anevoios.

De asemenea, considera ca perioada urmatoare va arata caprincipala parghie de crestere economica nu mai poate fi consumuldin cauza descresterii creditarii, a scaderii cresterii salariale,precum si a scaderii cu peste 1% din PIB a banilor trimisi de ceicare lucreaza in strainatate.

Care ar mai fi in aceste conditii motoarele cresteriieconomice?

"Este nevoie de prioritizarea cheltuielilor publice, in specialpe latura investitionala in sectoare precum agricultura si mediul,care sa atraga prin proiecte surse de finantare privata (de exempluenergia eoliana si alternativa sau un sistem de culturi alternativecu mare desfacere in exterior - culturile organice etc.). O altacale de crestere alternativa o reprezinta atragerea fondurilorstructurale si de coeziune ale UE, care impreuna cu fonduri publicesi private pot dezvolta sectoare precum infrastructura sau energia.Un factor important insa il reprezinta eficienta implementariireformelor structurale in domeniul cresterii capacitatiiadministrative la nivel local si central pentru punerea in practicaa unui astfel de sistem."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO