Caută doar în titlu
Eveniment

Tănăsescu: În prezent nu se pune problema ruperii acordului cu FMI şi CE

România trebuie să adere la zona euro atunci când va fi pregătită, după ce reformele structurale vor fi acceptate de clasa politică, iar în prezent nu se pune problema ruperii acordului cu FMI şi Comisia Europeană, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, una dintre cele mai puternice instituţii financiare inter­naţionale.

„La întrebarea dacă România trebuie sau nu să fie în zona euro răspunsul meu este da. Când? Atunci când România va fi pregătită. Când va fi pregătită România? Atunci când reformele structurale vor fi acceptate de clasa politică. Viitorul proiect trebuie să fie proiectul pentru integrarea în zona euro. Lansarea unor ţinte creează presiune pe autorităţi să se ducă în direcţia corectă pentru ca la un moment dat România să intre în zona euro“, a declarat ieri Mihai Tănăsescu, 57 de ani, la ceremonia de decernare a ti­tlului de Doctor Honoris Causa, acordat de Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA). El a susţinut o prezentare cu tema „Zona euro - între trecut şi viitor“.

La eveniment au participat Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene pentru Investiţii, premierul Victor Ponta, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, membri ai consiliului de admi­nistraţie al băncii centrale, ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu şi alţi reprezentanţi ai mediului financiar-bancar, academic şi politic.

Guvernul şi BNR nu au mai avansat o nouă ţintă pentru trecerea la euro de când a devenit clar că data de aderare 2015 va fi ratată. România ar putea adopta moneda euro cel mai probabil în 2021, orizontul îndepărtându-se deoarece trebuie recuperate decalaje legate de nivelul de trai sau productivitate, iar analiştii spun că este nevoie de creşterea economiei cu 3-4% pe an pentru ca acest orizont să fie credibil. 

În ceea ce priveşte posibilitatea renunţării la acordul cu FMI în contextul disputelor politice interne dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, Tănăsescu a spus că „nu se pune problema ruperii acordului“. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI şi să respingă bugetul pentru 2014, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Premierul a afirmat ieri că se va întâlni cu reprezentanţii companiilor petroliere pentru a discuta cu aceştia aplicarea unui set de măsuri fiscale astfel încât preţurile la carburanţi să nu afecteze „în mod semnificativ“ nici populaţia şi nici economia.

„De la 1.800 de kilometri distanţă nu se vede o criză politică. Nu se pune problema ruperii acordului cu FMI. Probabil va fi o întârziere de una-două luni. Acordul cu FMI este o ancoră puternică de susţinere a economiei româneşti“, a spus Tănăsescu, care a fost din 2007 până în 2012 reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional.

Întrebat despre facilităţile pe care Guvernul probabil că le are în vedere pentru companiile petroliere, Tănăsescu a spus că acestea trebuie să fie în concordanţă cu regulile UE şi să nu depăşească acest cadru.

În plus, ele trebuie să fie aplicate doar temporar şi să respecte normele ajutorului de stat. El s-a declarat  convins că se va ţine cont de aceste elemente.

Referindu-se la priorităţile politicii fiscale, fostul ministru de Finanţe din perioada 2000-2004 a afirmat că cel mai important pentru România este să aibă o prioritizare corectă a cheltuielilor bugetare şi o accelerare a creşterii veniturilor bugetare printr-o colectare mai bună. Tănăsescu nu a adus în discuţie soluţia creşterii veniturilor prin majorarea taxelor.

Pentru a compensa majorările de pensii şi salarii din 2014, guvernul Ponta a venit cu o creştere a fiscalităţii anul viitor, după cele două valuri de majorări de taxe din acest an.

„Nu pot să judec o decizie politică. Dar cred că cel mai important pentru România acum este să aibă o prioritizare a cheltuielilor bugetare şi o  accelerare a creşterii veniturilor bugetare printr-o colectare mai bună astfel încât consolidarea fiscală să fie sustenabilă“, a afirmat Tănăsescu.

Ca vicepreşedinte al BEI, Tănăsescu ocupă cea mai înaltă poziţie obţinută de un oficial român în lumea financiară publică.

Banca Europeană pentru Investiţii ñ banca Uniunii Europene ñ a fost creată în 1958, prin Tratatul de la Roma. Acţionarii BEI sunt cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Instituţia este cea mai mare bancă internaţională nesuverană atât din punct de vedere al finanţărilor acordate, cât şi al emisiunilor pe pieţele de capital.

Pentru România Banca Europeană de Investiţii a semnat anul acesta finanţări în valoare de aproximativ jumătate de miliard de euro, în creştere cu aproape 50% faţă de 2012, iar pentru anul viitor are în vedere o nouă suplimentare a fondurilor împrumutate, până la 600 ñ 700 mil. euro, potrivit lui Tănăsescu.

Guvernatorul BNR a declarat că Europa şi România trebuie să facă faţă concomitent la două lucruri: consolidare fiscală şi deleveraging ñ reducerea expunerii băncilor străine. El şi-a exprimat speranţa că finanţările acordate de BEI vor contrabalansa diminuarea expunerii băncilor străine.

CEC, ING şi BRD au semnat anul acesta acorduri de împrumut cu BEI. De asemenea, au fost aprobate credite pentru BCR Leasing şi Garanti Bank, în timp ce o solicitare a Millennium încă parcurge circuitul de evaluare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.