Necesarul de finantare a bugetului pana la sfarsitul anului sepoate incadra in 2,2 - 2,5 mld. euro, estimarea vehiculata recentde 5 mld. euro fiind exagerata in conditiile in care deficitul nuva trece de 7,5% din PIB, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantulRomaniei la FMI si fost ministru al finantelor. El considera capiata monetara este destul de lichida, insa avertizeaza asupraproblemelor care pot aparea in ianuarie si februarie.
"A analiza numai nevoia de finantare pana la finele anului esteo greseala. Sa nu uitam ca in ianuarie si februarie incasarile suntreduse, iar cheltuielile destul de numeroase vor crea un posibildezechilibru in asigurarea finantarii. Trebuie sa vedem cum vaactiona Trezoreria din punctul de vedere al maturitatilor inrostogolirea datoriei ce va fi acumulata in decembrie pentru a luain calcul necesarul de bani pentru ianuarie si februarie. Suntconvins insa ca un mix intre o politica monetara proactiva, opolitica fiscala prudenta si intoarcerea FMI si UE la Bucurestidupa instalarea guvernului poate asigura necesarul de finantareintr-un mod coerent", afirma Tanasescu. El se declara increzator camasurile de reducere a cheltuielilor care vor fi luate pana lasfarsitul anului vor face ca deficitul bugetar sa ramana foarteaproape de tinta de 7,3% convenita cu FMI si UE, ajungand la celmult 7,5% din PIB. La sfarsitul lui octombrie deficitul a fost de5,2% din PIB.
"Semnalul dat de FMI si UE prin venirea la Bucuresti aexpertilor chiar in absenta unui guvern cu puteri depline a aratatca Romania este sprijinita de partenerii cei mai importanti dinVest si vointa clara a acestora de a gasi solutii rapide dedepasire a crizei economice. Plecarea lor nu inseamna decat o micaintarziere in acordarea sprijinului, nu un abandon."
Pentru dezamorsarea tensiunilor dintre banci - care cer dobanzisi de peste 10% - si Trezoreria statului, Tanasescu crede ca artrebui diversificate instrumentele de imprumut si recladitaincrederea intre parti.
"Mecanismul «club loan» poate fi repetat, dar si alte tipuri deimprumut pot fi activate in asa fel incat finatarea sa se asigurefluent. Cel mai important este sa se recladeasca increderea intresistemul bancar si institutiile statului pentru ca dobanzile saarate un echilibru in linie cu realitatea economica. Aceastaincredere trebuie consolidata in asa fel incat pe termen mediu silung sistemul bancar sa poata relua creditarea economiei reale laparametri normali si la costuri sustenabile."
In acelasi timp, el reaminteste ca Romania trebuie sa accelerezereformele structurale, in special in administratia publica centralasi locala, pentru a evita majorari de taxe.
"Nu cred ca in perioda de criza trebuie crescute taxele, deaceea nevoia de restructurare a cheltuielilor publice trebuie safie o prioritate la nivel national. Reformele sunt dureroase, darnecesare pentru a nu creste taxele sau a nu fi luate alte masuricare sa afecteze toata societatea."
Reprezentantul Romaniei la FMI sustine ca reformele reprezintafundamentul reconstruirii sustenabile a unor finante publice solidecare sa permita in anii urmatori sa se creeze mai multe resursepentru investitii. "Nu mai putem sa spunem ceva fara acoperire, citrebuie sa spunem ce avem in vedere, cu ce mijloace, cu ce costurisi cu ce rezultate pe termen mediu si lung."
Cat priveste perceptiile externe negative create de tensiunilepolitice - reflectate deja in cresterea cotatiilor CDS-urilor laaproape 300 de puncte de baza, Tanasescu considera ca obiectivulcel mai important al clasei politice trebuie sa fie formarea unuiguvern stabil sustinut de o majoritate parlamentara solida imediatdupa prezidentiale.
"Orice intarziere ar putea determina turbulente mult mai maridin punct de vedere economic cu costuri si consecinte negative petermen lung pentru Romania."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
