Eveniment

Tanasescu, FMI: 2010 va aduce doar diminuarea declinului economic. Despre reluarea cresterii vorbim in 2011

Tanasescu, FMI: 2010 va aduce doar diminuarea declinului economic. Despre reluarea cresterii vorbim in 2011
08.06.2009, 19:30 16
 

Tanasescu estimeaza ca nici banii imprumutati de Finante de pe piata interna, nici imprumuturile de la Banca Mondiala si UE nu vor fi suficiente pentru finantarea deficitului bugetar pe acest an, fiind nevoie si de o emisiune de eurobonduri.

„Luna aprilie a aratat o revenire usoara, cu venituri bugetare in crestere, dar care a fost contracarata de luna mai care indica o descrestere economica si implicit venituri bugetare mai mici decat cele programate, respectiv un deficit bugetar in crestere. Cred ca lunile de vara nu vor avea un trend substantial mai bun, dar vor arata o usoara revigorare in special in sectoare precum serviciile si constructiile", a declarat Tanasescu intr-un interviu pentru ZF. La sfarsitul lunii aprilie, deficitul bugetar urcase la 1,8% din PIB, fata de o tinta anuala de 4,6%.
Cat priveste scaderea PIB cu 6,4% in primul trimestru, el considera ca aceasta arata pe de-o parte cat de virulente au fost efectele crizei financiare si, pe de alta, ca structura economica a Romaniei nu este adecvata pentru a raspunde unor socuri externe puternice.
Tanasescu invoca exemplul Poloniei, care a reusit sa reziste in primul trimestru cu o crestere economica pozitiva de 0,8% pe seama exporturilor, dar si a consumului care a crescut cu 3,9%, respectiv a investitiilor, cu un plus de 1,2%. El remarca faptul ca exporturile poloneze au incorporat mai multa valoare adaugata si inregistreaza o competitivitate mult mai mare decat exporturile romanesti.
„Acest exemplu cred ca ar putea sa ne conduca la o noua viziune de politica economica pe termen lung care sa conduca la o rezistenta mai mare a economiei la socuri. Stiind acum ca si anul agricol va avea o contractie puternica in acest an, este de asteptat ca descresterea economica sa fie mai mare cu repercusiuni puternice pe latura bugetara."
In timp ce in BNR exista o dezbatere privind sansele unei minime cresteri economice pozitive in acest an, guvernatorul Mugur Isarescu mizand pe un asemenea scenariu, Tanasescu nu vede o asemenea perspectiva decat pentru 2011, si anul viitor urmand sa aduca doar o diminuare a declinului, nicidecum crestere. „Plecand de la faptul ca in anul 2009 se va inregistra o scadere economica influentata si de aportul negativ al agriculturii la formarea produsului intern brut, anul 2010 va inregistra o ameliorare in sensul diminuarii descresterii economice, iar anul 2011 va fi anul in care cresterea economica va reveni pe un palier pozitiv", anticipeaza reprezentantul Romaniei la FMI. Chiar daca vede o anumita redresare in a doua parte a anului, apreciaza ca aceasta nu va putea compensa integral scaderea inregistrata in prima jumatate a lui 2009.
El afirma ca in acest context cel mai important este ca reformele structurale incepute sa fie continuate, iar procesul atragerii fondurilor structurale si de coeziune sa fie accelerat.
Pana cand se vor materializa obiectivele Guvernului de crestere a finantarilor de proiecte de la UE, Tanasescu vede oportuna lansarea unei emisiuni de euroobligatiuni pentru acoperirea deficitului bugetar. Finantele mizeaza pe circa 1,5 mld. euro de la UE - probabil in iulie, si inca 1 mld. euro in decembrie, precum si pe circa 500 mil. euro de la Banca Mondiala pana la sfarsitul anului. Tanasescu afirma insa ca acesti bani nu vor fi suficienti, chiar daca Finantele ar putea emite titluri in valuta si pe piata interna, conform intelegerii de la Bruxelles cu principalele banci straine.
„Sumele atrase de pe piata interna in lei si valuta, precum si sumele de la Banca Mondiala si UE nu vor fi suficiente pentru acoperirea deficitului bugetar pe acest an. Trebuie insa analizate atent costurile unei emisiuni de euroobligatiuni, precum si secventa de timp cand aceasta sa fie lansata." Ministerul Finantelor a inceput pregatirile pentru selectarea bancilor care sa se ocupe de o emisiune de eurobonduri de cel putin 500 mil. euro pe 5 - 10 ani.
In contextul in care Finantele au actionat de la inceputul anului mai mult sub presiunea nevoilor curente de acoperire a cheltuielilor bugetului, Tanasescu afirma ca este „imperios necesara" o strategie pe cel putin doi ani de finantare a deficitului, in asa fel incat piata sa cunoasca intentia Ministerului Finantelor de contractare a imprumuturilor pentru acoperirea golului de finantare.
Cat priveste banii de la UE, estimeaza ca prima transa ar putea fi eliberata la inceputul lunii iulie, Memorandumul de intelegere fiind definitivat in cea mai mare parte.
La capitolul „Solutii" de politica fiscala, fostul ministru considera viabila activarea pe termen de 1-2 ani a unor programe de esalonare a datoriilor catre buget ale unor companii care isi asuma grafice ferme de plata si planuri de restructurare, pe baza de criterii transparente.
In timpul mandatului sau de ministru, cand blocajul financiar si arieratele la buget erau o problema cronica a economiei, el a administrat in perioada 2002 - 2003 un program de reesalonari prin care peste 10.000 de firme s-au angajat la grafice de plata a datoriilor curente in paralel cu o parte din restante. In cazul nerespectarii graficelor, Finantele au cerut in instanta pentru mai multe firme initierea procedurilor de reorganizare judiciara sau de faliment.
Puternic contestat politic la vremea respectiva, programul a reusit sa conduca la cresterea incasarilor bugetare si reducerea deficitului spre 1% din PIB in 2004, fiind eliminat pe masura avansarii negocierilor de aderare la UE. Ramane de vazut in ce masura Bruxelles-ul ar accepta reluarea unui asemenea program in conditiile legislatiei privind ajutorul de stat.
Cat priveste alte facilitati fiscale, Tanasescu crede ca ar putea fi doar complementare, preferand anumite «stimulente» adresate direct anumitor sectoare economice.
„In general, facilitatile fiscale distorsioneaza piata, creeaza impredictibilitate fiscala si consuma din banul public. Cred in schimb in stimulente fiscale bine orientate catre sectoare ale economiei care aduc valoare adaugata, creeaza locuri de munca si pot consolida pe termen lung segmente economice noi care sa consolideze capacitatea competitionala a economiei romanesti."
Un exemplu de cooperare intre stat, banci si segmentul privat poate fi programul „Prima casa", fiind un exercitiu prin care sa fie reconstruita increderea intre acesti jucatori ai pietei. „Asemenea eforturi pot fi extinse si in agricultura, prin acordarea unor garantii de stat pentru constructia de sere, ceea ce ar face in timp ca piata romaneasca sa fie mai putin dependenta de importuri de legume si fructe si ar avea efecte pozitive asupra balantei externe."
Neimpozitarea profitului reinvestit o vede ca pe o solutie extrema, care pe termen lung nu ar face decat sa creeze distorsiuni cu implicatii majore.
Comentand executia bugetara pe primele patru luni, marcata de scaderea investitiilor cu 25%, Tanasescu spune ca nu este adeptul micsorarii cheltuielilor de capital pentru incadrarea in tintele de deficit, in special in aceasta perioada, dar crede ca modul in care acestea se efectueaza pana in prezent arata „o ineficienta a structurilor administrative in derularea acestora in mod corect".
Mihai Tanasescu, reprezentatul Romaniei la FMI:
  • Luna aprilie a aratat o revenire usoara, cu venituri bugetare in crestere, dar care a fost contracarata de luna mai care indica o descrestere economica si implicit venituri bugetare mai mici decat cele programate, respectiv un deficit bugetar in crestere.
  • Plecand de la faptul ca in anul 2009 se va inregistra o scadere economica influentata si de aportul negativ al agriculturii la formarea PIB, anul 2010 va inregistra o ameliorare in sensul diminuarii descresterii economice, iar anul 2011 va fi anul in care cresterea economica va reveni pe un palier pozitiv.
  • Sumele atrase de pe piata interna in lei si valuta, precum si sumele de la Banca Mondiala si Uniunea Europena nu vor fi suficiente pentru acoperirea deficitului bugetar pe acest an.
  • Statul ar putea acorda garantii si la credite pentru constructia de sere la nivel national, ceea ce ar face in timp ca piata romaneasca sa fie mai putin dependenta de importuri de legume si fructe.
  • Facilitatile fiscale de tipul „neimpozitarii profitului reinvestit" pot aduce unele rezultate de moment, dar pe termen lung nu ar face decat sa creeze distorsiuni cu implicatii majore. Pot fi insa gandite stimulente fiscale orientate pe sectoare ale economiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO