Un obiectiv-cheie al acordului care ar putea fi incheiat cu FMI il constituie reluarea creditarii prin eliberarea de catre BNR a unei parti din rezervele minime obligatorii constituite de banci in valuta, sumele restituite urmand a fi compensate cu bani de la Fond astfel incat rezerva valutara sa nu fie afectata, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
"Rezerva valutara a BNR este constituita in buna parte din banii bancilor comerciale sub forma rezervelor minime constituite in anii cu vreme buna, cand aduceau finantari externe substantiale. Acum incep sa aiba nevoie de acesti bani pentru repornirea creditarii, iar BNR va trebui sa poata pune ceva in loc daca elibereaza din rezervele bancilor pentru ca rezerva sa valutara sa nu scada si sa nu se creeze o perceptie negativa in privinta stabilitatii acesteia. In prezent nu exista alta sursa de compensare decat FMI sau UE", explica Tanasescu.
Tot pentru asigurarea unor resurse cat mai mari pentru creditare, Banca Mondiala ar urma sa furnizeze un pachet destinat exclusiv finantarii deficitului bugetar, asa incat Ministerul Finantelor sa nu mai puna presiune pe lichiditatea de pe piata monetara. De altfel, in ultima perioada bancherii au acuzat Finantele ca au inghitit leii de pe piata in detrimentul companiilor.
Alte obiective majore ale acordului cu Fondul ar fi sustenabilitatea cursului de schimb si accelerarea reformelor structurale.
Tanasescu sustine ca FMI si-a schimbat complet abordarea, astfel ca nu va presa Guvernul sa taie cheltuieli cu orice pret pentru a atinge un anumit nivel de deficit bugetar si nici nu va impune majorarea vreunuia dintre impozitele principale - TVA sau cota unica - asa cum se intampla la negocierea acordurilor din trecut. Fostul ministru al finantelor spune ca Fondul va cauta sa se asigure ca exista parghii pentru o descrestere graduala, dar ireversibila a deficitului bugetar. "Discutiile se vor concentra pe probleme de ajustare fiscala si restructurare a cheltuielilor publice. Exista solutii de evitare a cresterii unui impozit mare, e clar ca va fi nevoie si de cheltuieli in domeniul social, iar in actualele conditii este esentiala conceperea unor politici care sa consolideze o tendinta constanta de scadere a deficitului in urmatorii doi-trei ani si nu marimea acestuia."
Din pachetul de finantare externa vor face parte si FMI si Uniunea Europeana, insa suma imprumutata de la Fond ar urma sa fie net mai mare avand in vedere ca UE nu dispune de resurse suficiente.
In ultima perioada au fost vehiculate valori ale pachetului de cel putin 10 mld. euro si pana la circa 20 mld. euro.
Faptul ca autoritatile sunt in situatia de a discuta un acord de tip stand-by, cu eliberarea de sume in transe, pe baza de conditionalitati periodice, in locul unuia de tip precautionary, sugereaza ca au o problema de credibilitate in angajamentul de a face reforme structurale.
Tanasescu afirma ca acordul chiar ar avea rolul unui "buffer preventiv" si nu indica o vulnerabilitate extrema a Romaniei, ca in cazul Ucrainei sau Ungariei, care au apelat la pachete de sprijin similare.
Decizia Guvernului si a BNR de a trece la negocieri cu FMI si UE dupa ce in urma cu patru saptamani exprimau rezerve ar putea fi explicata prin deteriorarea rapida a perspectivelor economice la nivel mondial.
"Cele mai recente prognoze pentru SUA, Germania sau Franta arata inimaginabil de rau, iar autoritatile romane au inteles ca si noi vom fi afectati. Un acord pe doi ani de zile, prin care nu este obligatoriu sa fie trasi toti banii, poate constitui un element de siguranta in ideea ca in Romania nu va putea avea loc o deteriorare majora."
Spre deosebire de Romania, Polonia s-a limitat pana acum la acorduri de swap valutar cu Banca Centrala Europeana. Tanasescu spune ca acestea ar fi putut constitui o solutie si pentru Romania, insa aici piata este mult mai putin adanca, iar Polonia nici nu are o problema atat de mare cu deficitul de cont curent si deficitul bugetar.
Cat priveste ipotezele macroeconomice pe care ar urma sa fie construit acordul, el afirma ca FMI pledeaza pentru un scenariu cat mai pesimist, astfel incat riscul unor surprize negative sa fie minimizat. Asa se face ca ministrul finantelor Gheorghe Pogea a ajuns sa ia in calcul o crestere economica negativa de -1%.
"Este practic imposibil sa mai spui cat va fi cresterea economica, insa e cert ca este mai bine sa pornesti de la un scenariu pesimist pentru ca sunt multi factori care pot influenta lucrurile in rau. Daca iese mai bine, sunt nevoi suficiente de cheltuieli."
Misiunea FMI condusa de americanul Jeffrey Franks si-ar putea incheia miercuri evaluarile privind situatia economica a Romaniei, rezultatele urmand a fi confruntate cu punctele de vedere ale autoritatilor. De-abia apoi se va putea trece la negocieri propriu-zise privind conditiile incheierii acordului. Luni si marti vor continua discutiile tehnice cu BNR, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Prognoza. Mai multi ministri din domenii economice, inclusiv premierul Emil Boc, si guvernatorul BNR Mugur Isarescu s-au intalnit la sfarsitul saptamanii pentru a discuta primele concluzii ale discutiilor avute cu institutiile financiare internationale.
Prin decizia de a apela la un imprumut extern, Romania a devenit a patra tara din estul Europei, dupa Ungaria, Ucraina si Letonia, care a apelat la institutiile internationale pentru a primi sustinere in fata crizei financiare internationale. Dupa ce pana acum oficialii romani s-au aratat sceptici cu privire la oportunitatea unui sprijin extern, acum si-au schimbat discursul sustinand ca este necesar un imprumut extern pentru a asigura stabilitatea financiara si pentru preveni o situatie mai grava.
Executivul a infiintat, la jumatatea saptamanii trecute, chiar un comitet special pentru asigurarea finantarii interne si externe a Romaniei. Decizia privind contractarea sau nu a unui imprumut ar urma sa fie luata de Guvern dupa consultari in cadrul comitetului interministerial din care fac parte reprezentanti ai ambelor partide aflate la guvernare - PD-L si PSD.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a participat, vineri, la prima reuniune a comitetului, format din noua ministri, organizata la Palatul Victoria. El a spus ca este necesara contractarea unei finantari externe "cu caracter preventiv", pentru asigurarea stabilitatii economice a tarii si protejarea intereselor economice ale populatiei.
Discutiile privind un imprumut contractat de la Comisia Europeana si FMI trebuie sa includa referiri la necesitatea finantarii, conditiile si costurile de imprumut, precum si programul de masuri aferent, considera Isarescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
