Majoritatea managerilor străini membri în consiliile deadministraţie ale celor mai mari 100 de companii locale după cifrade afaceri sunt fie la prima lor promovare, fie sunt aflaţi înpragul pensionării, arată rezultatele preliminare ale unui studiurealizat de Fundaţia Noua Europă, fondată de scriitorul şiprofesorul Andrei Pleşu, în colaborare cu universitatea elveţianăSt. Gallen.
"Uriaşa majoritate a străinilor din board-urile celor mai maricompanii din România nu au mai fost niciodată în viaţa lor membriîntr-un consiliu de administraţie. Se trimit în România persoanecare fie sunt la prima lor promovare, de multe ori chiar la primalor experienţă în străinătate şi primesc direct o poziţie înboard, fie sunt persoane aflate la sfârşitul carierei. Aceştiadin urmă au avut o carieră îndelungată în companie, dar nu pepoziţii de top, ci de middle management, şi primesc o funcţie înboard-ul unei companii româneşti ca pe un bonus", susţineeconomistul Liviu Voinea, autor al studiului. Voinea este şiprofesor în cadrul Academiei de Studii Economice şi al ŞcoliiNaţionale de Studii Politice şi Administrative, precum şi directorexecutiv al Grupului de Economie Aplicată.
Concluziile preliminare ale studiului au venit după cepartenerii elveţieni ai studiului au verificat executivii membri înconsiliile de administraţie ale companiilor locale într-o bază dedate internaţională prin intermediul căreia s-au identificat numai10 dintre cei 300 de membri străini ai CA prezenţi pe piaţa locală,ceea ce înseamnă că numai aceştia au făcut parte şi din alteboard-uri.
În total, în consiliile de administraţie a celor mai mari 100de companii locale sunt 560 de persoane, ceea ce înseamnă că, înmedie, componenţa board-ului unei companii este de 5,6 membri."Mărimea medie a consiliilor de administraţie este mult mai marela companiile de stat, unde există peste 10 membri în board, întimp ce la privat media este de 5 membri", a mai spus Voinea.
Vârsta medie a membrilor din consiliile deadministraţie
Cele mai multe companii incluse în studiu (65) au capital privatstrăin, în timp ce 21 de companii sunt companii de stat, iar 14reprezintă companii cu capital privat românesc.
"În ceea ce priveşte împărţirea membrilor din consiliile deadministraţie în funcţie de sex, s-a constatat că 18% dintre membrisunt femei, ceea ce nu e rău, pentru că media europeană este de12%. În Suedia media este de 18%, în timp ce în Norvegia mediaponderii femeilor în board-uri este de 24%, cea mai mare dinEuropa", a mai spus Voinea.
Femeile sunt suprareprezentate în companiile de stat, undeponderea acestora în consiliile de administraţie este de 35%,spre deosebire de mediul privat, unde ponderea femeilor în rândulmembrilor din board este de doar 15%. Vârsta medie a membrilorboard-urilor este de 47 de ani.
Şi la companiile de stat sau româneşti, dar şi la companiilestrăine, ponderea cea mai mare în rândul membrilor din consiliilede administraţie o au cei cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 deani. "4% dintre românii din board-urile de conducere sunt sub 30 deani, în timp ce numai 0,4% dintre străini au sub 30 de ani. Totuşi,este de remarcat faptul că 11% dintre managerii străini au peste 60de ani", a mai spus Voinea.
După 20 de ani de capitalism, străinii nu au încăîncredere în managerii români
În ceea ce priveşte naţionalitatea membrilor din board-urilecompaniilor de pe piaţa locală, 55% dintre aceştia sunt români,restul fiind străini. Deşi majoritatea firmelor incluse în studiusunt străine, preponderenţa membrilor români este explicată şiprin faptul că în firmele de stat toţi membrii din board suntromâni, iar numărul de membri din consiliile de administraţie dela firmele de stat este dublu faţă de cel al companiilorstrăine.
"Companiile străine sunt departe de a face trecerea cătremanagementul local, pentru că nu au încă încredere în manageriiromâni. 71% din membrii CA ale companiilor străine sunt manageristrăini, iar 29% sunt români. Cei mai mulţi străini sunt greci,după care urmează austriecii şi francezii", a adăugat Voinea.
Din punctul de vedere al funcţiei pe care o au membriiboard-urilor din topul celor mai mari companii din România, studiulclasifică managerii după atribuţiile lor executive şinon-executive. În sectorul privat, 79% din membrii board-ului suntexecutivi - adică au şi putere de decizie, şi putere de execuţie.Per ansamblu, dintre cei 560 de membri, 91% din executivi sunt lacompaniile private, iar numai 9% sunt în companiile de stat.
În opinia lui Voinea, un alt indicator al stării în care seaflă economia României îl reprezintă faptul că numai 12 dintrecompaniile din top 100 sunt listate la bursă şi nici acestea nu auinformaţii publice despre membrii consiliilor de administraţie. Înalte state, în studiile similare care se fac pe un eşantion care iaîn considerare topul companiilor listate la bursă - în funcţie devaloarea capitalizării bursiere - dar care corespunde în mareparte şi cu topul companiilor în funcţie de cifra de afaceri.
"Dintre cele 12 companii, numai despre 3 avem informaţii privindcomponenţa board-ului. Oltchim, marea vedetă a bursei, nu apublicat nicio informaţie legată de CV-urile membrilor dinconsiliul de administraţie. Lipsa guvernanţei corporativeafectează grav eficienţa economiei româneşti. Companiile nu suntinteresate să spună informaţii despre cei care le conduc, nu suntinteresate să intre în relaţie directă cu investitorii. De ce?Pentru că fac profit oricum şi pentru că nu sunt listate. Iar celelistate nu se bazează pe volume mari de tranzacţionare, pentru cănu sunt milioane de investitori la bursă", a precizat Voinea.
Scopul final al studiului îl reprezintă identificareacorelaţiei dintre variabile precum vârsta, sexul, experienţaprofesională, educaţia sau naţionalitatea membrilor din consiliilede administraţie ale top 100 companii şi modul în careinfluenţează performanţa companiei. La studiu, care ar trebui săfie finalizat în luna decembrie a acestui an, lucrează în prezent3 persoane.
Studiul se realizează în paralel în România, în Albania, înRepublica Moldova şi în Elveţia, beneficiază de o finanţare deaproximativ 200.000 de euro pentru o perioadă de trei ani.
"Prima sarcină în cadrul studiului a fost să vedem cine faceparte din consiliile de administraţie. Top 100 companii au peste90% din profiturile din economia românească, iar cei aflaţi înboard-urile de conducere sunt cei care conduc economia. Parteneriielveţieni nu au înţeles de ce ne-a luat un an să strângem numainumele membrilor din CAÊÈ, a mai spus Voinea.
Cercetarea are ca scop identificarea managerilor care fac partedin elita de business a României şi care ia în considerare top 100companii locale în fucţie de cifra de afaceri la data de 31decembrie 2009, potrivit clasificării furnizate de InstitutulNaţional de Statistică. În top nu au fost incluse SIF-urile,companii care sunt exclusiv de investiţii Ð cum e FondulProprietatea- şi nici branch-urile (spre exemplu, şapte bănci, cumeste ING - care nu este înregistrată în România- nu au fost incluseîn studiu). Din cele 100 de companii, numai la 44 s-au putut aflaunele informaţii privind componenţa consiliilor de administraţie înmod voluntar, aceste date fiind publicate pe site-urileinstituţiilor sau au fost oferite în chestionarele aplicate lastudiu. Restul informaţiilor au fost cumpărate de la RegistrulComerţului, instituţia care oferă informaţii privindadministratorii companiilor.
"Există încă două companii pentru care nu am reuşit să aflămcine sunt membrii consiliului de administraţie: Electrica şiRomsilva, deci în studiu sunt incluşi membrii din board-urile a 98de companii", a mai spus Voinea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels