Ministerul Sănătăţii va începe la 1 octombrie aplicarea în industria medicamentelor a unei taxe extrem de controversate, clawback, care a apărut pentru prima dată în legislaţie în 2009, dar care nu şi-a produs încă efectele din cauza unor neclarităţi legislative.
Prin clawback statul va taxa producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. În acest fel, statul renunţă să mai deconteze depăşirile de buget cu medicamente gratuite şi compensate, care au loc în fiecare an şi care solicită rectificări bugetare.
În prezent nu există niciun plafon care să asigure încadrarea consumului de medicamente în anumite limite, astel că statul decontează teoretic orice depăşire de buget.
Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate. Plecând de la diferenţa dintre bugetul consumat şi cel stabilit, statul va calcula trimestrial un procent ce se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.
Indiferent de evoluţia vânzărilor, toate companiile vor plăti această taxă. Concret, dacă un producător va avea o scădere a vânzărilor într-o anumită perioadă, el va fi taxat cu acelaşi procent cu care sunt taxaţi producătorii care au crescut. În aceste condiţii, cei mai avantajaţi devin producătorii care au creşteri mult mai mari decât piaţa.
"Pentru piaţă este evident că de acum creşterile vor fi mult mai legate de alocările bugetare decât de cererea reală, deci aşteptările sunt să avem o reaşezare a cotelor de piaţă şi creşteri marginale la nivel de o singură cifră", este de părere Dragoş Dinu, partener al firmei de consultanţă specializate pe industria de sănătate Link Resource.
Clawback, varianta "n"
Ultima variantă anunţată de Ministerul Sănătăţii modifică întreaga legislaţie din prezent care defineşte clawback-ul ca o taxă de 5-11% aplicabilă vânzărilor totale ale producătorilor de medicamente. Legislaţia era însă neclară deoarece nu se înţelegea cine trebuia să plătească această taxă: producătorii, distribuitorii sau farmaciile, astfel că doar câteva firme au plătit. Anul trecut din clawback s-au strâns 30 mil. lei, mult sub obiectivul de 600 mil. lei.
"Mecanismul pe care îl propunem are mai mult efect reglator, controlează depăşirea bugetelor. De exemplu, în ultimul an, în domeniul oncologiei creşterea consumului de medicamente oncologice este de 20%, în timp ce morbiditatea a crescut cu 8%", a spus Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii.
Noua variantă a taxei de clawback a venit ca un trăsnet în industria farma în condiţiile în care anterior se luau în calcul alte variante. În prima sa conferinţă de presă, Ritli Ladislau, care şi-a început mandatul în luna august, anunţa că doreşte implementarea taxei de clawback, fără să precizeze forma acesteia dar vorbea în premieră şi de o taxă de payback. Ministrul anunţa că are pe masă mai multe variante ale taxei iar ulterior în piaţă au circulat de asemenea mi multe variante.
« Companiile au fost pregătite pentru acest moment şi au provizionat în ultimii doi ani sumele ce reieşeau din diferitele variante neimplementate efectiv ale sistemului clawback aşa ca este de aşteptat să îţi fi gândit şi strategia în avans », a mai spus Dragoş Dinu.
Pe de altă parte, producătorii de medicamente au respins toate formulele de clawback propuse de autorităţi.
În legătură cu varianta care se va implementa de la 1 octombrie, companiile membre ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente) sunt de părere că vine într-un moment dificil în care « producătorii de medicamente susţin într-o foarte mare măsură, funcţionarea sistemului de sanatate".
"Industria de medicamente nu poate susţine taxa aprobată ieri de către Guvernul României, care prevede că diferenţa dintre bugetul alocat de autorităţi şi consumul de medicamente să fie suportată 100% de producătorii de medicamente: anul trecut, de exemplu, a fost alocată o suma pentru consumul de medicamente cu peste 1 miliard de lei mai mică decât necesarul real de medicamente".
Potrivit datelor existente pe site-ul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, bugetul alocat pentru medicamentele compensate (inclusiv materiale şi dispozitive) este anul acesta de 5,2 mld. lei (1,2 mld. euro). În 2010, suma era de 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro) iar în 2009 era de 4,3 mld. lei (1,01 mld. lei). Spre compraţie, în 2000 sumele chletuite erau de peste 500 mil. lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
