Cupru Min, companie care deţine licenţele de exploatare a unui zăcământ conţinând 60% din rezervele de cupru ale României şi pentru care statul caută în prezent un investitor, a stârnit până în prezent interesul din partea a opt companii, printre care se numără unii dintre cei mai mari traderi de pe plan mondial precum Trafigura şi Glencore, dar şi companii, miniere ca Dundee Precios Metals, cu afaceri care anul trecut s-au cifrat la 385 mil. dolari.
Totuşi specialiştii spun că aceste companii nu au interesul să prelucreze concentratele de cupru de la Cupru Min în România, iar Ministerul Economiei nu intenţionează să impună condiţii în acest sens, motiv pentru care România pierde mai multe mii de locuri de muncă care s-ar fi creat prin dezvoltarea unei industrii a cuprului şi valoarea adăugată care ar fi rămas pe plan local.
„Ministerul Economiei dă cu piciorul la 7.000 – 8.000 de locuri de muncă dacă nu impune la Cupru Min condiţii pentru rafinarea concentratelor de cupru (steril cu concentraţia de 15-20% cupru - n. red.) şi prelucrarea mai departe a acestora pe plan local. Şi ţările africane au ajuns să impună condiţii de acest gen şi nu mai permit exportul de minereuri fără o prelucrare minimală în ţară. Trafigura şi Glencore sunt cei care cumpără şi acum concentratele de la Cupru Min. Sunt companii de comerţ care au exploatat de zeci de ani grâul românesc, aurul şi concentratele de cupru româneşti. Statul trebuie să se asigure că aceste concentrate de cupru ajung direct la utilizatorii finali care prelucrează cuprul, nu fac comerţ cu el“, este de părere Petru Ianc, fost director de strategie industrială în Ministerul Economiei.
Contactat ieri de Ziarul Financiar, Varujan Vosganian, ministrul economiei, a spus că există mai multe probleme legate de rafinarea şi prelucrarea cuprului pe plan local.
„În ceea ce priveşte prelucrarea cuprului în România este destul de dificil de realizat acest lucru pentru că nu există cantităţi de cupru suficient de mari la Cupru Min“, spune Varujan Vosganian.
„Dacă într-o bună zi vom reuşi să strângem cuprul şi de la Moldomin, eventual şi de la Baia-Mare atunci s-ar putea prelucra cuprul şi în ţară. Nu putem să punem condiţii de acest gen în caietul de sarcini al Cupru Min pentru că ar însemna să blochez procesul de privatizare în condiţiile în care cumpărătorului i-ar lua foarte mult timp să realizeze o capacitate de producţie de acest gen“, spune Vosganian.
Specialiştii îl contrazic însă şi dau exemplu fabrica Ampelum din Zlatna (judeţul Alba), care era alimentată pe vremuri numai cu concentrate de cupru de la Cupru Min şi rafina concentratele până la un nivel de 90% puritate. Cupru Min mai furniza concentrate de cupru şi către fabrica Pheonix din Baia Mare (una dintre cele două fabrici preluate de Cuprom România – intrată recent în faliment).
În prezent Cupru Min produce concentrate care conţin echivalentul a 5.000 de tone de cupru pur pe care le vinde în principal către traderul Ronefer, deţinut de Maria Gherghe. Ronefer vinde mai departe concentratele inclusiv către Trafigura, traderul interesat de preluarea activităţii Cupru Min. În prezent Cupru Min lucrează cu o singură linie de producţie din patru şi prin investiţii capacitatea ar putea fi extinsă la circa 20.000 de tone pe an.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 19.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
