♦ Statistica a reconfirmat marţi căderea brutală a economiei, de 12,3% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi de 10,5% faţă de perioada similară a anului trecut, cu o industrie în grea suferinţă şi cu un sector al construcţiilor care a rămas pe picioare, dar cu pondere mică în PIB ♦ IT-ul a crescut, confirmând că va fi sectorul pe care economia trebuie să se bazeze, indiferent de crize.
Mai mult decât oricând, datele la trimestrul al doilea suscită interesul mai mare decât datele la semestru, având în vedere că fundul prăpastiei este aşteptat să fi fost atins în T2. Acum deja seriile lunare ale Statisticii arată o revenire. Consumul arată o creştere, an/an, în iunie şi iulie. În trimestul al doilea, an/an, el scăzuse însă cu aproape 15%.
„Avem o revenire în «V», nu asta este problema. Problema este că recuperarea va fi de durată. Pe volume, ceea ce am pierdut în câteva luni este de aşteptat să fie recuperat abia în 2022. Este bine să fim cu picioarele pe pământ ca să nu avem dezamăgiri inutile, mai apoi”, comentează economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
În T2, economia României a avut o a opta cea mai mare cădere din UE. Germania a avut o cădere de sub 10%, faţă de 12,3% România, în vreme ce economia Franţei s-a restrâns cu aproape 14%. Oricum ai socoti, declinul este „istoric”, după cum arată o analiză a economiştilor de la ING Bank. Dar este un pic mai bine (pentru zona euro), o contracţie de 11,8%, faţă de ceea ce se estimase, de 12,1%.
Pentru România, datele INS arată că industria a suferit mult, cu o cădere pe volume de 20% (pondere în PIB de 19%) în T2, an/an. În schimb, construcţiile au crescut cu 9% în acelaşi trimestru, dar ponderea lor este mică în PIB, 3,4% în T2.
Pe volume, comerţul (inclusiv transporturi, depozitare, hoteluri şi restaurante) a avut cea mai mare cădere şi în T2 şi în S1 – minus 23% în T2, an/an şi minus 4,8%, în S1, an/an. Pe partea de utilizare a PIB, consumul a scăzut (pe volum), cu 9,3%, T2 la T2 2019, şi cu 3%, semestru la semestru. Dar investiţiile arată puţin mai bine, iar consumul guvernamental, în creştere, le-a ajutat. Investiţiile au crescut, pe volum, cu 1,7% în trimestrul al doilea, an/an, şi cu 5,8% în semestrul întât, faţă de semestrul întâi din 2019.
Pe fondul reducerii consumului, contribuţia investiţiilor la formarea PIB a crescut la 26,5% (în jur de 23%, în medie, anual) şi a contribuit cu 1,2% la creşterea economică din semestrul întâi (0,4% în T2).
„Investiţiile au crescut, dar multe trebuie puse în context electoral: pentru că se fac investiţii locale şi nu ştim câte dintre ele aduc şi prosperitate viitoare. Lucrările de construcţii private pun şi ele umărul la majorarea investiţiilor. Lucrul foarte bun este că investiţiile majore de infrastructură au continuat, în ciuda crizei”, comentează Ionuţ Dumitru.
Evoluţia viitoare a creşterii va fi determinată de evoluţia investiţiilor, spune şi Andrei Rădulescu director analiză macroeconomică la Banca Transilvania, într-o analiză a detelor prezentate de INS: „Evoluţia va fi determinată de dinamica investiţiilor productive, avans cu un ritm mediu anual de peste 3% în acest interval, susţinută de persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus, potenţialul economiei interne şi implementarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prin programul Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027”.
În ceea ce priveşte primul semestru, datele INS arată că evoluţia în S1/2020 a fost influenţată în principal de industrie, cu un minus de 3% la creşterea economică (o cădere de minus 14,1% pe volum).
Pe plus au fost construcţiile, avans de 0,5% la creşterea economică, dar cu o pondere de 3,7% la formarea PIB (plus 15,5% pe volum), şi informaţiile şi comunicaţiile (0,7% aport la creşterea economică, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi avans de 12,1%, pe volum). Şi serviciile din administraţia publică au fost deasupra lui zero (plus 0,2% aport la creşterea economică, cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi un avans pe volum de 1,5%).
