O treime din elevii de gimnaziu şi de liceu care au participat la olimpiade naţionale spun că imediat ce termină studiile şi-ar dori să lucreze într-o companie privată.
În acelaşi timp, ideea de a deveni profesori, de a lucra în instituţiile publice din România este ultima opţiune a vârfurilor din şcolile româneşti, arată un studiu realizat de BCR în care au fost implicaţi peste 1.500 de elevi de gimnaziu şi de liceu, dar şi profesori.
„Dorinţa tinerilor de a lucra într-o proporţie mai mare în mediul privat este o consecinţă a modului în care a evoluat societatea noastră. Mediul privat îndeplineşte o anumită funcţiune, adică aproape întotdeauna a oferit salarii mai mari ca în mediul public, însă a fost mai puţin stabil. Iar tinerii, în prezent, încă sunt mai atraşi de ideea unor venituri mari. În plus, oferta de joburi din privat este mult mai mare. Dacă lucrurile ar fi stat invers, probabil că şi opţiunea lor ar fi fost alta“, este de părere sociologul Alfred Bulai.
El mai precizează însă că în România lucrurile funcţionează altfel decât în vest. Adică, ideea de a lucra în sistemul de stat a fost anatemizată, în timp ce în vest, în SUA, spre exemplu, primarii şi apoi avocaţii, medicii şi profesorii sunt printre cei mai respectaţi profesionişti din societate. Pe când pe plan local în special cei care lucrează în administraţia publică, fie ei profesori sau medici, şi-au pierdut din statutul pe care îl aveau odată. Mai mult, şi salariile acestora sunt printre cele mai mici din economie, lucru care i-a făcut pe mulţi să părăsească ţara pentru economii unde aceste meserii sunt recompensate mai bine.
WikiZF: Profilul companiei BCR
„În ultimii ani, românilor li s-a tot spus că cei din mediul de stat sunt ţinuţi în spate de cei din mediul privat, iar medicii, spre exemplu, au fost invitaţi să părăsească ţara dacă îşi doresc. Într-un astfel de context, ideea de a lucra la stat este prea puţin atractivă“, adaugă Alfred Bulai.
Printre primele opţiuni ale tinerilor olimpici din România în ceea ce priveşte parcursul lor profesional imediat după ce şi-au finalizat studiile se mai numără şi varianta „refugierii“ în cercetare, dar şi construirea unui business propriu. Astfel că, odată porniţi pe drumul competiţiilor, tinerii olimpici se orientează către medii în care provocarea devine o constantă pentru a putea să îşi câştige existenţa.
Studiul realizat de BCR a fost prezentat în cadrul unui eveniment în care reprezentanţi ai Fundaţiei eMag, care a creat o reţea de 14 centre de pregătire pentru olimpici în România, au anunţat că retailerul online va investi 650.000 de lei în perioada 2015-2016 pentru inaugurarea unor noi astfel de centre, însă cu focus pe ultraperformanţă (pe pregătirea elevilor pentru competiţii internaţionale de matematică, fizică şi informatică).
