Ştampilat „bun de import“, de la Comisia Europeană. Strada i-a învins pe politicieni. Dacian Cioloş trebuie să formeze un guvern cu oameni noi

La capătul unei săptămâni de zbucium politic şi în ciu­da pretenţiilor parti­delor, preşedintele Klaus Iohannis a desemnat să formeze guvernul un tehnocrat – fostul co­misar european pentru agricultură Dacian Cioloş (46 de ani), un nume care, interesant, era vehiculat pentru această poziţie cu câteva săptămâni îna­inte de accidentul în care a fost impli­ca­tă coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea şi a tragediei de la clubul Co­lectiv care a pecetluit soarta pre­mie­rului Victor Ponta şi a guvernului său.

Cioloş a fost întâmpinat cu aprecieri în opinia publică, beneficiind de aceeaşi aură a personalităţilor din România care şi-au făcut o carieră în străinătate, mai ales în cadrul instituţiilor financiare internaţionale sau în cadrul instituţiilor euopene, având astfel „ştampila“ de „bun de import“.

Preşedintele Klaus Iohannis a res­pins varianta politică propusă de PSD (PNL nu a propus premier), prin­cipalul par­tid ca pondere parla­mentară, care avan­sase numele lui Liviu Voinea (viceguvernator al BNR, fost ministru al bugetului în guvernul Ponta 2) pen­tru a ocupa poziţia de şef al guvernului. Pe cale de consecinţă, PSD care se află la guvernare de trei ani şi jumătate şi în man­datul căruia s-a decis reducerea TVA va merge în opoziţie, dacă guver­nul lui Cioloş va fi validat de Parlament, lucru foarte probabil având în vedere că UNPR, aliat al social-democraţilor la gu­ver­nare, a anunţat că susţine orice pro­punere înaintată de preşedinte.

Şeful statului şi-a justificat ale­gerea astfel: „În această etapă, pentru a re­zolva problema guvernării, este nevoie de un prim-ministru inde­pendent sau teh­no­crat, o persoană curată, care să nu fi fost implicată în scandaluri, o per­soană integră. Este nevoie să fie pro­movaţi miniştri performanţi, este nevoie de partide fără corupţi, este nevoie ca partidele să facă curăţenie în interior şi să nu promoveze persoane suspectate de corupţie“.

Este, practic, so­luţia susţinută de militanţii din stra­dă în ultimele nopţi de proteste pu­ternice împotriva politi­cie­nilor.

Preşedintele a mai spus că paridele „cu puţine excepţii“ au agreat ideea unul cabinet tehnocratic.

Inginer agronom de for­maţie, cu studii în Franţa (soţia sa este franţuzoaică). persoană ne­implicată în scandaluri po­litice, fire neconflictuală, Cioloş a fost comisar european pentru agricultură gestionând, în această calitate, un buget uriaş, de peste 360 mld. euro. În vară el fusese numit consilier special pentru securitate alimentară al preşedintelui Comisiei Euro­pene Jean – Claude Junker.

Despre Cioloş s-a scris că este nepotul generalului Virgil Ardelean („Vulpea“) puter­nicul fost şef al serviciului secret al Ministerului de In­terne. În administraţia româ­nească (la Ministerul Agri­culturii) a fost adus de la Bruxelles unde lucra la Direc­ţia de Agricultură a Comisiei Europene de influentul om al PDL Gheorghe Flutur, pe când acesta era ministru al agricul­turii. Vreme de un an, între 2007 şi 2008, a fost el însuşi ministru al agriculturii, după ce premierul Călin Popescu-Tări­ceanu i-a scos pe democraţi din guvern.

Între 2010 - 2014 a fost comisar european, (desemnat cu acordul lui Traian Băsescu) realizând, din această poziţie, prima reformă a Politicii Agricole Comune. Numele său a fost vehiculat pentru încă un mandat de comisar, dar nu a fost susţinut de guvernul PSD, în ciuda dorinţei lui Traian Băsescu.

15 oct. 2007. Depune jurământul de învestitură în funcţia de ministru al agriculturii

Cioloş a declarat, după desemnarea sa ca premier, că intenţionează să deschidă admi­nistraţia guvernamentală spre societate şi să lucreze în­deaproape cu grupurile po­litice din Parlament pentru „a pro­gresa împreună“ pe pro­iectele ce vor fi propuse, el precizând că în perioada următoare se va concentra pe formarea echipei.

„Imediat ce această echipă va fi formată şi vom avea, sper eu, susţinerea majoritară în Parlament, o să putem discuta mai în detaliu legat de pro-iectele pe care le avem. Oricum, pentru mine lucrul în echipă este esenţial şi, de aceea, înainte de a comunica prea mult legat de intenţiile pe care le am în această calitate în care am fost desemnat, vreau să-mi concentrez energia spre a-mi structura echipa, atât din punctul de vedere al celor pe care o să-i invit să facă parte din guvern, cât şi al con­ceptului de pro­gram de gu­vernare.“

PSD nu a anunţat cum se po­ziţionează faţă de soluţia găsită de şeful statului. Preşe-dintele PSD Liviu Dragnea a susţinut că aşteaptă întâi să vadă echipa premierului de­semnat şi programul său de guvernare şi apoi partidul va lua o decizie. PNL, împreună cu partidele aflate până acum în opoziţie, nu au majoritatea necesară pentru a susţine guvernul la vot. Însă această majoritate poate fi realizată cu ajutorul celor 64 de parla-mentari ai UNPR (până acum la guvernare) care au anunţat că spijină orice soluţie avansată de şeful statului.

Prin urmare, va susţine guvernul la votul de învestitură. Principala sarcină a execu­tivului nou instalat este definitivarea legii bugetului pentru 2016. Legea bugetului va lămuri şi o serie de aspecte precum poziţionarea noului executiv faţă de reducerea taxelor realizată de guvernul demisionar al fostului premier Victor Ponta, dar şi faţă de majorările salariale începute anul acesta şi care ar urma să continue şi în 2016.

Acestea, ca şi reducerea substanţală a taxelor (în principal reducerea TVA la 9% la alimente de la 24% la 20% la toate produsele, de la 1 ianuarie) au fost criticate de mulţi economişti pe conside­rentul că majorează substanţial decificul bugetar şi supraîn­călzesc economia prin creşte­rea consumului peste poten­ţialul economiei.

Piaţa a rămas relativ calmă în aceste momente politice mai tulburi. Leul s-a depreciat în ultimele zile în raport cu alte valute, dar economiştii cred că acesta poate coborî sub 4,45 lei/euro dacă nominalizarea premierului va fi acceptată de Parlament.

15 ian. 2010. Audierea din Parlamentul European pentru funcţia de comisar european pentru agricultură

Moneda naţională s-a depreciat pe parcursul săptămânii trecute cu 0,4% în faţa euro, respectiv doi bani, pe fondul demisiei Guvernului Ponta şi a protestelor de stradă.

Guvernul va avea un mandat limitat, de doar un an. Nefiind un guvern politic este posibil să aibă şi dificultăţi în a-şi promova politicile. Însă un guvern tehnocratic era una dintre puţinele soluţii acum când una dintre cerinţele străzii a fost ca oamenii politici să facă pasul înapoi.

Dacă nu face greşeli majore, viitorul guvern are şanse bune să menţină România pe cursul de creştere economică. Economia ar urma să crească în acest an cu 3,5 –4%, şanse de creştere chiar mai mari fiind întrevăzute pentru 2016. Este puţin probabil ca noul guvern să renunţe la reducerea TVA prevăzută de la 1 ianuarie având în vedere că a fost vorba despre o soluţie agreată de întreg spectrul politic. Chiar dacă unele majorări salariale vor fi amânate sau ponderate, o parte dintre acestea au fost deja operate. Prin urmare, majorările salariale şi reducerile de taxe vor asigura un venit disponibil mai mare care va merge în consum, prin urmare va contribui la creşterea economică.

Va fi foarte interesant cum se va poziţiona guvernul faţă de investiţiile statului pentru că până acum o bună parte din creşterile salariale au fost posibile pentru că guvernul a luat bani din investiţii şi i-a dat pentru salarii şi pensii - încurajând, prin urmare, creşterea economică prin consum, nu prin investiţii. 2015 va însemna cel mai prost an din ultimii zece ani pentru cheltuielile de capital (investiţiile din buget).

Premierul are la dispoziţie 10 zile pentru întocmirea listei şi a programului de guvernare, cu care să se prezinte în faţa Parlamentului pentru obţinerea votului de încredere.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.â

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Astfel, pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi.

În actuala configuraţie a Parlamentului, PSD are 197 de senatori şi deputaţi, PNL - 176, UNPR - 64, ALDE - 37, UDMR - 25, PND - 12, grupul minorităţilor naţionale - 17, alţi 14 deputaţi şi 5 senatori fiind neafiliaţi.

În cazul unui vot favorabil în Parlament, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul de credinţă.

CV. Dintr-un inginer agronom a devenit comisar european şi acum prim-ministru

♦ De profesie inginer agronom, Dacian Cioloş (46 de ani) a devenit comisar pentru Agricultură în 2010, ducându-şi mandatul la bun sfârşit în noiembrie 2014. În luna iulie a acestui an, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker l-a numit în funcţia de consilier special pentru securitate alimentară.

♦ Cioloş a fost ministru al agriculturii din octombrie 2007 şi până în decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu, păstrând însă permanent o reputaţie de tehnocrat.

♦ Între 2005 şi 2007 a fost consilier al ministrului agriculturii Gheorghe Flutur.

♦ Între 2002 şi 2003, Dacian Cioloş a lucrat pentru Delegaţia Comisiei Europene în România, pregătind implementarea SAPARD în România.

♦ A urmat cursurile Facultăţii de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj (1989-1994), obţinând diploma de inginer horticultor. A urmat apoi studii de agronomie aprofundată la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Franţa.

♦ Este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare şi rurale la Institutul Naţional de Cercetări Agronomice (INRA) din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier (ENSAM).

♦ Este căsătorit cu o franţuzoaică, Valerie, şi are doi copii.

4 iulie 2011. Vizită la magazinul „Produs în Bucovina“, în Iaşi

Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui Procust“ pentru viitorul premier

Iulian Anghel

În faţa viitorului premier se ridică cinci probleme esenţiale:

1. Se mai reduce TVA de la 1 ianuarie?

Guvernul Ponta a redus TVA la alimente de la 24% la 9%. A redus CAS la angajator cu cinci puncte. Alte reduceri de taxe sunt prevăzute pentru viitor. Reducerea TVA de la 24% la 20%, la nivel general, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. A existat multă reţinere faţă de această măsură care, în opinia unor economişti, va avea o influenţă puternică asupra veniturilor (TVA este principala sursă de venit fiscal la buget), punând în discuţie ţintele de deficit bugetar (înainte de decizia reducerii taxelor ţintele de deficit erau 1,2% din PIB deficit bugetar şi 1% din PIB deficit structural în 2016). Decizia de reducere a taxelor a fost însă asumată politic, cu riscul acceptat al împingerii deficitului bugetar până la limita maxim admisă de 3% din PIB. Întrebarea este acum dacă noul guvern îşi va asuma acest pariu care nu este dinainte câştigător.

2. Mai cresc salariile bugetarilor?

Concomitent cu reducerea taxelor, guvernul a început şi o campanie de majorare a salariilor bugetarilor la un nivel care i-a pus în gardă pe economiştii români, dar şi pe reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale. Au fost majorare salariile medicilor cu 25%, ale profesorilor cu acelaşi procent. Şi alte categorii printre care, la loc de frunte se află demnitarii, au primit salarii mărite. Noi majorări erau aşteptate în urma intrării în vigoare, începând cu 2016, a unei noi legi a salarizării bugetarilor. Aici se adaugă deja cele câteva majorări ale salariului minim pe economie ce urma să continue şi în 2016. Deja anvelopa salarială a bugetarilor a sărit de 7% din PIB (un nivel maxim convenit în vremea în care România avea un acord cu FMI). Ce se va întâmpla de acum înainte este de o importanţă majoră. Există, pe de o parte, temeri legate de depăşirea unui deficit bugetar acceptabil pentru o economie fragilă, chiar dacă pe creştere. Există, pe de altă parte, speranţa că majorările salariale impulsionează consumul, accelerând cererea şi contribuind la creşterea economică. Disputa „creştere economică prin consum” versus „creştere economică prin investiţii” poate reveni în actualitate şi de decizia pe care o va lua viitoarea administraţie depinde şi cum va arăta economia peste un an sau peste doi.

3. Cum va arăta bugetul pe 2016 şi dacă noul guvern va avea competenţa să reia investiţiile publice

De felul în care vor fi decise cele două probleme de dinainte va depinde şi felul în care va arăta bugetul pe 2016. Legea bugetului este cel mai important act normativ al unui an. Din buget se împart bani de salarii, din buget se fac investiţii. Dar generozitatea unui buget de cheltuieli depinde de felul în care arată partea lui de venituri. Guvernele în fruntea cărora s-a aflat Victor Ponta a privilegiat majorările de salarii care au putut fi realizate prin sacrificarea investiţiilor. 2015 va fi, cel mai probabil, cel mai prost an din ultimii 10 în privinţa cheltuielilor de capital (investiţii din buget). Guvernul viitor trebuie să decidă ce se întâmplă cu investiţiile într-o ţară care nu are şosele, nu are autostrăzi, într-o ţară în care viteza medie cu care ciculă trenurile de călători este de 40 de km/h. Investiţii versus salarii? Guvernul trebuie să decidă.

4. Cum poate schimba „nomenclatura” din partide care trăieşte în administraţie

Fiecare schimbare de guvern pune problema înlocuirii unei imense garnituri de oameni numiţi politic – sunt cel puţin 1.000 de poziţii de vârf din ministere, prefecturi, organisme descentralizate care sunt în bătaia furtunilor politice indiferent de ce se afirmă public. Vom avea probabil un guvern tehnocratic.

Dar ce se va întâmpla în realitate? Rămâne la putere „nomenclatura” PSD şi vine cea a PNL, având în vedere că guvernul va căuta sprijin parlamentar cu întâietate la liberali? Strada cere înnoirea clasei politice. Strada vrea schimbări.

Este o imensă legitimitate în aşteptările străzii, dar şi mult romantism în unele dintre revendicările formulate în Agora României. Însă nimeni nu mai poate face abstracţie de dorinţa de „resetare” a clasei politice.

5. Ce idei are pentru a dezvolta cealaltă jumătate din România care a rămas în urmă

Peste toate aceste lucruri se aşterne sufocant o realitate de o gravitate care afectează însuşi sistemul nervos al naţiunii: subdezvoltarea. Subdezvoltarea este corolarul unui trecut complicat împletit cu decizii greşite din istoria recentă. Cu jumătate din populaţie care trăieşte în mediul rural în condiţii proprii doar societăţii de acum 100 de ani, orice guvern viitor va duce în spate o piatră de moară ce-i va încovoia şira spinării ori de câte ori va crede că are o scăpare spre un liman.

Cursul poate coborî sub 4,45 lei/euro dacă Cioloş primeşte votul Parlamentului

Liviu Popescu

Dacă nominalizarea în func­ţia de premier a lui Dacian Cioloş va fi acceptată de Parlament, perechea leu-euro ar putea ajunge sub 4,45 de lei, după ce în ultimele trei şedinţe cursul a rămas în jurul acestei valori, consideră econo­miştii de la ING. Ieri, BNR a anunţat o paritate de 4,456 lei, respectiv un maxim al ultimelor patru luni, în condiţiile în care incertitudinea politică din România a avut impact şi pe piaţa valutară.

Moneda naţională s-a depreciat pe parcursul săptă­mânii trecute cu 0,4% în faţa euro, respectiv doi bani, pe fondul demisiei guvernului Ponta şi al protestelor de stradă.  Leul a pierdut ieri teren şi în faţa dolarului american, cotaţia ajungând la 4,14 lei/dolar. Moneda americană a crescut cu 0,4% faţă de şedinţa pre­cedentă şi a atins astfel maximul ultimelor opt luni pe fondul publicării unor date puternice pentru piaţa muncii din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, care au sprijinit scenariul unei creşteri de dobândă din partea Fed în decembrie.

BNR nu mai anunţase un nivel atât de ridicat al parităţii din 10 aprilie.

„Dolarul a rămas puternic faţă de euro, discuţiile despre posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să taie ra­tele de depozit în decembrie adău­gându-se aşteptărilor într-o creştere a ratelor în SUA încă din acest an“, scriu analiştii de la Piraeus Bank într-un raport. Şi referinţa anunţată de BNR pentru un franc elveţian a crescut ieri la 4,13 lei şi a atins maximul ultimelor trei luni.