Eveniment

Cine spunea că matematicienii sunt rupţi de realitate? Patru matematicieni/informaticieni sunt în nucleul noii generaţii de politicieni care vrea să schimbe România: Nicuşor Dan la Bucureşti, Radu Mihaiu la sectorul 2, Allen Coliban la Braşov şi Lucian Viziteu la Bacău

Autor: Ramona Cornea

30.09.2020, 13:13 1927

 Nicuşor Dan, primarul ales al Capitalei, Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, Allen Coliban, primarul Braşovului şi Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, primarul Bacăului, sunt absolvenţi ai unor facultăţi cu profil de matematică/informatică/automatică.

Update: Allen Coliban nu este licenţiat în Automatică şi Calculatoare. Coliban a fost exmatriculat de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti după ce nu şi-a dat licenţa şi ar fi trebuit să echivaleze două laboratoare.

Între timp, Coliban a făcut corectura în CV-ul său, precizând că ”a urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare” şi că nu are licenţă în acest domeniu. El a scris pe blog că a urmat două facultăţi – Automatică şi Calculatoare (5 ani) şi Management (3 ani), iar din motive personale licenţa şi-am dat-o doar în Management.

În nucleul noii generaţii de politicieni sunt oameni care au absolvit facultăţi de matematică şi informatică despre care alegătorii nu s-ar fi aşteptat să vină în societate şi să propună planuri de organizare. Nicuşor Dan, primarul ales al Capitalei, Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, Allen Coliban, primarul Braşovului şi Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, primarul Bacăului sunt cei patru matematicieni – informaticieni care fac parte din nucleul noii generaţii de politicieni care vrea să schimbe România.

„Cred că această familiaritate cu tehnologia pe care am căpătat-o în mod forţat în pandemie a contribuit la credibilizarea unor candidaţi ce vin cu o astfel de înţelegere bună a unei lumi digitale, a valorii pe care tehnologia poate să o creeze pentru cetăţeni. Cred că astăzi ne-am uitat altfel la aceşti candidaţi şi datorită experienţei personale pe care noi am avut-o în această pandemie în care multe dintre interacţiuni au trebuit să fie digitalizate“, a spus pentru ZF Răzvan Rughiniş, prodecan al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucureşti şi cofondator al programului de susţinere a start-up-urilor tech Innovation Labs.

Nicuşor Dan şi Radu Mihaiu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, iar Allen Coliban şi Lucian Daniel Stanciu-Viziteu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica.  Rughiniş crede că este o deschidere către tehnologie mult mai mare astăzi, în contextul pandemiei, după ce oamenii au reevaluat tehnologia.

„Cred că deschiderea societăţii româneşti şi abilitatea de a recupera un decalaj de tehnologie mai ales în sectorul public începe să se vadă. Sectorul privat din România s-a descurcat extraordinar, avem şi investiţii în tehnologie, iar mulţi dintre românii care lucrează astăzi în companii private au aşteptarea să primească şi din partea administraţiei locale genul acesta de servicii digitale prompte, imediate. Cred că acesta este motivul pentru care au ales drept edili oameni care au o bună înţelegere a tehnologiei, a matematicii, a informaticii, ca pe un soi de garant al tranziţiei către o societate mai digitalizată“, spune el.

Un alt lucru pe care îl au în comun doi dintre cei patru primari aleşi duminică, care au studiat matematică-informatică, este că au ales să se întoarcă din străinătate şi să îşi continue carierele în România.

Astfel, Nicuşor Dan a ales să se întoarcă din Franţa după ce a absolvit doctoratul în ma­te­matică la Universitatea Paris XIII în 1998.

Iar tot din Franţa s-a întors şi Lucian Daniel Viziteu, după ce a absolvit un masterat în statistică şi finanţe în oraşul Grenoble.

Despre absolvenţii de matematică – informatică, multă lume crede că sunt rupţi de realitate, însă acum au dovedit că sunt în interiorul unui val al transformării IT-ului în un motor al economiei.

În ultimii 10 ani, numărul salariaţilor din industria IT din România, cei incluşi de Institutul Naţional de Statistică în categoria activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice, a crescut vertiginos. Dacă în 2010 erau 35.111 de angajaţi în acest sector al economiei, în 2019 numărul salariaţilor din IT a fost mai mult decât triplu, ajungând la 115.343, conform INS.

„Sectorul IT trăieşte de mai mult de 10 de ani o efervescenţă deosebită în România. Industria a ajuns la peste 100.000 de salariaţi, cântăreşte peste 6 miliarde euro şi nu pare să fi fost în mod deosebit afectată de criză. În principal, aceşti salariaţi lucrează în companii multinaţionale, dar există şi companii româneşti care au o obţinut recunoaştere majoră în mediul de business ca adevărate branduri şi resurse de competenţe unice. Ei sunt regrupaţi în centrele urbani mari (Bucureşti, Cluj, Timişoara, dar şi Iaşi, Braşov) şi foarte probabil vor avea o influenţă crescătoare în comunitate. Sunt tineri, au putere mare de cumpărare, sunt exigenţi, mobili şi conectaţi şi vor fi vizibili progresiv pe agenda publică“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Salariile pe care IT-iştii le-au câştigat în ultimii 10 ani au crescut şi ele în ritm alert: dacă în decembrie 2010 un angajat din IT câştiga un salariu mediu net de peste 3.600 de lei, în decembrie 2019 un salariat din acest sector câştiga aproape 7.700 de lei, mai mult decât dublu faţă de cel câştigat acum 10 ani.

„Industria a fost susţinută de statul român, cu un statut fiscal aparte, foarte avantajos, astfel încât să poată plăti mai bine şi să-şi poată reţine salariaţii în companie. E bine cunoscut că acest domeniu înalt calificat a suferit şi suferă de aşa-numitul brain drain sau fenomenul plecării creierelor în străinătate.

De altfel, în 2020, a fost foarte vizibil decalajul dintre această industrie şi toate celelalte sectoare, fiind singurul domeniu unde creşterile salariale au fost cu 30-40% mai mari faţă de anul precedent, în timp ce media creşterilor salariale a fost de circa 5% în piaţă“, explică Raluca Pârvu.

 

Nicuşor Dan, primarul general

al Capitalei

 Nicuşor Dan a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, în 1992. 

 În 1992, Nicuşor Dan a plecat în Franţa pentru a-şi continua studiile: a urmat cursurile École Normale Supérieure, apoi a urmat cursurile de master la Universitatea Paris XI.

 A luat doctoratul în matematică la Universitatea Paris XIII în 1998, iar în acelaşi an s-a şi întors în Bucureşti.

 

Radu Mihaiu, primarul sectorului 2

 Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti şi din 2000 şi este licenţiat în informatică.

 Mihaiu a lucrat în sectorul privat, în mai mult firme din domeniul IT, conform informaţiilor din CV-ul său.

 Radu Mihaiu a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene în guvernul Cioloş, precum şi consilier al ministrului.

 

Allen Coliban, primarul Braşovului

 Allen Coliban, noul primar al Braşovului,  a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare din  Universitatea Politehnica din Bucureşti în 2003.

 Coliban are o experienţă de 10 ani în industria IT, opt ani în consultanţă de business şi fonduri europene şi şase ani în dezvoltare organizaţională şi managementul performanţei.

 În 2016, Allen Coliban a fost ales senator de Braşov (USR). Din 2018, el este preşedintele Comisiei de Mediu a Senatului.

 
 

Lucian Daniel Viziteu, primarul Bacăului

 Lucian Daniel Viziteu, noul primar al Bacăului, a absolvit Liceul Teoretic de Matematică şi Informatică, apoi şi-a continuat studiile în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti, până în 2007.

 Noul primar al Bacăului a înfiinţat o asociaţie studenţească numită Asociaţia Studenţilor pentru Studii Alternative, unde a construit roboţi autonomi.

 În Franţa, Viziteu a urmat un masterat în statistică şi finanţe în oraşul Grenoble, pe care l-a absolvit în 2013 După terminarea masteratului, s-a calificat pentru obţinerea unei burse de studiu doctorale. După trei ani şi jumătate a obţinut titlul de doctor în finanţe al Universităţii din Grenoble cu calificativul cel mai înalt, summa cum laudae.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO