Valul al doilea de infectări cu COVID-19 a lovit în plin sistemul medical din România, ieri fiind înregistrat un nou record, de 7.733 de pacienţi confirmaţi cu noul virus. Măsurile luate de autorităţi în ultimele două săptămâni nu au reuşit să limiteze răspândirea virusului, iar numărul de cazuri de infectare, de pacienţi decedaţi sau aflaţi în stare gravă la terapie intensivă este în continuă creştere.
Reacţia autorităţilor în contextul în care numărul de cazuri a început să crească semnificativ a întârziat la nivel naţional nu a fost una uniformă, măsurile fiind luate în momentul în care situaţia a scăpat de sub control.
Şi spitalele COVID au o presiune din ce în ce mai mare, fiind internaţi până acum 974 de pacienţi în secţiile de ATI. Acolo unde secţiile sunt pline, spitalele trimit pacienţi în alte unităţi medicale care au locuri, care încep însă să fie copleşite de numărul mare de infectări.
În pofida acestui lucru, preşedintele Klaus Iohannis prelungeşte starea de incertitudine din sistemul sanitar şi a vorbit ieri într-o conferinţă de presă despre un posibil vaccin ca soluţie pentru pandemie, vaccin care ar urma să ajungă şi în România în primăvară.
„Nu avem acum motive să impunem stare de urgenţă. Avem motive să introducem restricţii să domolim răspândirea pandemiei. Ne punem cu toţii mari speranţe în depistarea cât mai curând a unui vaccin sigur şi eficient împotriva COVID-19. România este parte a acordurilor încheiate pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19. Peste 10 milioane de doze de vaccin îi sunt alocate României. Vrem să controlăm pandemia şi în acelaşi timp să lăsăm economia să funcţioneze cât de mult se poate. În momentul acesta nu luăm în calcul amânarea alegerilor. Nu putem să ne legăm de un anumit număr, ci trebuie să vedem evoluţia în întreg şi să luăm acele măsuri care permit controlul pandemiei şi atunci şi alegerile vor fi posibile“, a spus Klaus Iohannis în conferinţa de presă.
Ziarul Financiar a scris despre faptul că la câteva sute de cazuri pe zi, autorităţile au ţinut activă timp de două luni starea de urgenţă, însă în luna septembrie, la ameninţarea unui al doilea val al pandemiei, au fost organizate alegerile locale, în 27 septembrie, iar măsurile de restricţie au fost relaxate.
Dacă până în septembrie, numărul de cazuri intrase pe un „platou“, fiind raportate până la 1.000 de cazuri zilnice, în luna octombrie cazurile au crescut semnificativ, de mai bine de cinci ori faţă de lunile august, septembrie.
Soluţia care a fost luată şi în state din Uniunea Europeană, cum a fost cazul Marii Britanii, Austriei, a fost impunerea carantinei în următoarea lună pentru a lupta cu virusul.
„Marea majoritate a societăţilor economice oricum sunt închise de şase luni. Nu are rost să mai treci printr-o testare, la rata aceasta de infectare dovedită de judeţele care testează mult şi la rata mare de infectare din ţările în care se testează mult. Trebuie lockdown ţintit. Ştiu că economic este groaznic, dar concluzia va fi aceeaşi. Putem pune în balanţă continuarea activităţii economice, foarte slabă cum e acum sau un lockdown decis şi revenire în ianuarie”, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente din România.
În România, accesul pacienţilor care nu au COVID la servicii medicale este îngreunat. Pacienţii cu probleme de sănătate care au nevoie de intervenţia medicilor pentru diagnostic şi tratament ajung în spitale private unde plătesc pentru servicii, după ce sunt refuzaţi de unităţi medicale de stat sau sunt nevoiţi să aştepte în secţia de primiri urgenţe, alături de alţi pacienţi, în plină pandemie de COVID-19.
Este cazul concret al Florentinei, 22 de ani, angajată care plăteşte de la vârsta de 19 ani contribuţia la asigurările de sănătate şi care duminică a mers pe rând la trei spitale mari din Capitală - Sf. Ioan, Bagdasar Arseni şi Floreasca.
„Salvarea nu venea dacă nu îmi era rău, rău şi mie îmi trecuse durerea după pastile, aşa că am rugat o prietenă să mă ducă la spital. Am mers la Sf. Ioan, care era aproape, dar a zis că nu putem intra dacă nu avem simptome de COVID, că ei doar astfel de pacienţi primesc şi ne-au trimis la Bagdasar. Am mers acolo şi ei ne-au refuzat că nu au locuri şi ne-au trimis la Floreasca“, este relatarea Florentinei.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
„Acolo era o coadă imensă şi au zis că o să dureze câteva ore şi am mers la Euroclinic, care e fix lângă. Ei m-au luat din prima şi au facut tot felul de analize şi perfuzie şi au fost drăguţi, dar a fost şi foarte costisitor”
Suma plătită la Regina Maria pentru investigaţii, deşi în spital de stat tratamentul ar fi fost gratuit, pe baza calităţii de asigurat a pacientei, a fost de 1.500 de lei în total.
Bucureştiul nu este un caz singular
Potrivit deputatului USR, Emanuel Ungureanu, situaţia de refuz al pacienţilor de către spitalele de stat se întâmplă şi în alte zone din ţară.
„Sunt secţii pline în spitalul judeţean Buzău, de exemplu, încearcă să transfere bolnavi către Râmnicu Sărat, nu se poate. De ce? Că nu vor. Este strigător la cer că anumite secţii duc greul şi în alte spitale lumea stă cu mâna în sân”, a spus recent ântr-un interviu pentru ZF Emanuel Ungureanu.
Iar încă de la începutul pandemiei, medicii au atras atenţia despre faptul că accesul la sănătate este îngreunat, pacienţii se prezintă mai rar la spital sau când ajung, afecţiunile lor sunt agravate.
Recorduri negative pe linie
Numărul cazurilor de COVID-19 a atins ieri un nou record, 7.733 de persoane fiind confirmate în urma testelor din ujltimele 24 de ore, după cum au anunţat autorităţile.
Este cel mai mare nivel de îmbolnăviri de până acum, de la debutul pandemiei în România, iar numărul cazurilor continuă să crească de la zi la zi.
Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 7.272 de persoane în total, cu 120 de decese înregistrate ieri. La terapie intensivă sunt internaţi 974 de pacienţi.
Ieri au fost prelucrate 30.000 de teste, dintre care 12.600 de probe la cererea pacienţilor, iar restul la solicitarea direcţiilor de sănătate publică.
