Eveniment

Sindicatele si patronatele resping desfiintarea contractelor colective de munca

07.07.2005, 20:18 18

Solicitarea facuta de Fondul Monetar International (FMI) Guvernului, de a desfiinta contractele colective de munca, a starnit critici aprinse din partea sindicatelor, care au amenintat cu greve, dar si a patronatelor.

Sindicatele si-au anuntat deja opozitia fata de o eventuala renuntare la contractele colective de munca. Confederatiile sindicale au calificat drept "aberatie" sau "o gluma proasta" solicitarea FMI de a se renunta la contractele colective de munca, avertizand ca, in eventualitatea in care Guvernul o va accepta, vor trece la actiuni de protest.

Discutiile s-au declansat marti dupa ce surse apropiate negocierilor au declarat ca reprezentantii FMI au cerut Guvernului desfiintarea contractelor colective de munca, aceasta fiind una dintre conditiile aprobarii memorandumului suplimentar de politici economice la acordul incheiat cu institutia financiara.

Potrivit acelorasi surse, solicitarea FMI are la baza si nemultumirea investitorilor straini din Romania fata de prevederile noului Cod al muncii (aprobat deja de Guvern prin ordonanta de urgenta), acestia reclamand ca sindicatele au puteri prea mari in raport cu patronatele.

Inainte de adoptarea ordonantei de urgenta privind modificarea Codului muncii de catre Guvern, Camera de Comert Americana in Romania (AmCham) si-a exprimat "dezamagirea" in legatura cu prevederile proiectului de ordonanta, spunand ca acestea au ca efect cresterea influentei si a restrictiilor pe care contractele colective de munca la nivel national sau de ramura le-ar avea asupra tuturor intreprinzatorilor, inclusiv asupra celor care nu sunt parte la aceste contracte.

Bogdan Hossu, liderul "Cartelului Alfa", a spus ca aceasta solicitare a FMI "este o aberatie contrara legislatiei nationale si internationale, care ar trebui sa schimbe inclusiv Constitutia Romaniei". Hossu a declarat ca, daca totusi aceasta solicitare va fi acceptata de Guvern, "va avea loc o mica revolta originala a sindicatelor si patronatelor".

La randul sau, Marius Petcu, presedintele CNSRL-Fratia, a declarat ca solicitarea FMI "este o obraznicie fara margini" si a anuntat ca, daca acesta propunere va fi acceptata de Guvernul Romaniei, sindicatele vor organiza un miting cu 100.000 de oameni in Bucuresti, care vor bloca activitatile in economia nationala.

Posibilitatea renuntarii la contractele colective de munca, la cererea FMI, este criticata si de Blocul National Sindical (BNS).

Reprezentantii Federatiei Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret" sunt de parere ca in aceasta problema ar trebui sa aiba un cuvant de spus si oficialii UE, avand in vedere ca Romania urmeaza sa devina membra a Uniunii.

Uniunea Generala a Industriasilor din Romania 1903 (UGIR) cere Guvernului sa respinga solicitarea FMI de desfiintare a contractului colectiv de munca.

"Industriasii romani solicita imperativ Guvernului sa respecte legile Romaniei si sa consulte partenerii sociali, in primul rand patronatul, inainte de a lua decizii cu impact in economie", transmit industriasii.

Totodata, reprezentantii Confederatiei Patronele a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC) s-au declarat nemultumiti de cererea formulata de delegatia FMI.

O data cu privatizarea unui numar tot mai mare de companii romanesti si cu reducerea salariatilor din sectorul public, puterea sindicatelor a inceput sa scada. Raportat la numarul de salariati pe care ii reprezinta, sindicatele au avut pana acum un cuvant foarte puternic in negocierile colective si s-au dovedit mult mai puternice si decat patronatele.

Masura presupune modificarea Constitutiei

O eventualA renuntare la contractele colective de munca ar presupune un sir de modificari legislative si ar reduce considerabil rolul sindicatelor, pentru care negocierea acestor conventii este principala sarcina, dar si singurul mijloc de a ajunge la o greva legala.

Avand in vedere reglementarile legale care invoca existenta contractelor colective, renuntarea la aceste conventii ar presupune atat modificarea Constitutiei si a mai multor legi privind relatiile de munca si rolul sindicatelor, dar si denuntarea unei Conventii a Organizatiei Internationale a Muncii pe care Romania a ratificat-o acum mai bine de 50 de ani.

Constitutia adoptata in toamna lui 2003 stipuleaza, la articolul 41, alineatul 5, din Titlul II, ca "dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate".

Contractul colectiv este definitiv, conform articolului 1 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de munca - conventia incheiata intre patron si organizatia patronala, pe de-o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalata parte. Prin acest contract se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.

Legea 54/2003 confera sindicatelor sarcina de a apara drepturile membrilor lor, drepturi ce decurg din legislatia muncii si din contractele colective de munca, dar si din cele individuale, in fata instantelor, a altor institutii sau autoritati ale statului. Sindicatele au si rolul de a negocia contractele colective, iar intelegerile semnate produc efecte asupra tuturor agentilor economici si angajatilor de la nivelul respectiv, indiferent daca au participat sau nu la negocierea si incheierea lor.

Negocierea pentru incheierea unui contract colectiv este obligatorie in toate unitatile cu mai mult de 21 de angajati si trebuie sa aiba loc anual, in caz contrar patronul fiind pasibil de o amenda cuprinsa intre 300 si 600 de lei noi (3-6 milioane de lei vechi). Lipsa unui contract colectiv sau blocarea negocierilor pentru semnarea acestuia reprezinta - conform Legii 168/1999 a conflictelor colective de munca - singurele situatii in care este permisa declansarea unor litigii care sa ajunga, dupa anumite etape, la oprirea lucrului in mod legal.

Contractul colectiv cu cea mai larga acoperire este cel la nivel national, care cuprinde clauze - privind salariul minim negociat intre sindicate si patroni, timp de lucru si odihna - ce reprezinta prevederi minimale pentru contractele ce trebuie negociate si incheiate la nivel inferior (ramura economica, subramura, grup de unitati, unitati).

Ultimul contract din aceasta serie este cel individual, care este negociat direct intre angajat si patron, care pot stabili orice doresc, pornind de la clauzele - devenite limite minime, in aceasta negociere directa - ale contractelor colective.

Aceste prevederi legale sunt corelate cu noul Cod al muncii (intrat in vigoare marti).

Negocierea si semnarea contractelor colective este reglementata prin Conventia nr. 98/1949 a Organizatiei Internationale a Muncii (OIM). Romania este - potrivit site-ului OIM - unul din cele 155 de state care au ratificat aceasta conventie, decizie pe care a luat-o in anul 1951.

Potrivit acestei conventii, statele semnatare trebuie sa asigure si sa incurajeze, printr-un cadru legislativ adecvat, negocierile voluntare intre patroni si patronate, pe de-o parte, si angajati si organizatiile lor, pe de alta parte, pentru reglementarea prin contracte colective de munca a termenilor si conditiilor in care se desfasoara raporturile de munca.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO