Un proiect de lege care modifică legea educaţiei naţionale, adoptat luni cu vot final de Senat, prevede că în învăţământul primar o clasă va cuprinde în medie 17 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22. De asemenea, clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi profesional vor cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai mult de 26. Proiectul de lege a fost iniţiat de parlamentari din UDMR.
De asemenea, proiectul prevede că, în situaţii excepţionale, grupele de la grădiniţă şi clasele de elevi „pot funcţiona peste efectivul maxim cu cel mult 2 preşcolari/elevi, după caz, peste numărul maxim“.
Până acum, legea prevedea că trebuie să fie maximum 20 de copii în grupa de grădiniţă, 25 de elevi în clasă în învăţământul primar şi 30 de elevi în clasă în învăţământul liceal şi profesional. În prezent, în multe clase sunt peste 30 de elevi pentru că legea educaţiei permite unităţilor de învăţământ să încalce limitele de elevi dintr-o clasă deoarece nu prevede un prag pentru excepţii.
Roxana Cercel, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, afirmă că modificarea pe care o aduce proiectul înaintat de parlamentarii UDMR este una ideală, dar nu vede cum s-ar putea aplica din cauza lipsei spaţiului şi a resursei umane. „Din punctul de vedere al spaţiului şcolar, este dificil de implementat acest proiect de lege. Nu există spaţiul necesar care să permită organizarea claselor cu maximum 22 de elevi. O astfel de modificare a legii educaţiei ar fi ideală, dar nu există spaţiu şcolar, nu există învăţători suficienţi, lucrurile nu se pot organiza peste noapte. Resursele umane s-ar putea găsi, dar concursurile pentru posturile din anul şcolar viitor sunt deja în desfăşurare. Astfel, ar trebui să ştim de acum ce clase noi s-ar organiza şi de câţi învăţători am avea nevoie la anul. Nu este fezabil să se aplice aceste schimbări nici măcar din toamnă“, spune Roxana Cercel.
Senatorul UDMR Antal Istvan Lorant, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, afirmă că înaintarea proiectului de lege a venit după ce au avut loc consultări cu toţi actorii implicaţi în procesul educaţional.
„Avem doi colegi care lucrează în comisiile de specialitate din educaţie care au lucrat timp de ani de zile la propunerile din acest proiect de lege. Înaintarea proiectului de lege a venit după ce au avut loc consultări cu sindicatele, cu profesorii, cu toţi actorii implicaţi. Este clar că este nevoie de profesori, de mai multă finanţare. Noi am militat mereu pentru o finanţare mai consistentă a sistemului educaţional. Sistemul are acum o problemă: la o clasă cu 35 de elevi putem spune că este greu pentru un profesor să îşi facă meseria. Dacă se promulgă, acest proiect de lege va fi începutul unei reforme în învăţământul din România“, spune Antal Istvan Lorant.
Termenul limită pentru implementarea propunerilor din proiectul de lege este în anul 2030, conform senatorului UDMR.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ face apel la preşedintele Klaus Iohannis să promulge modificările aduse legii educaţiei. Sindicaliştii afirmă că schimbările au fost cerute de ei pentru că erau „stringente pentru sistemul de educaţie din România“. În ceea ce priveşte modificarea numărului de elevi din şcoli, sindicaliştii afirmă că era necesară deoarece un act educaţional de calitate nu poate fi făcut cu un număr de 36, 38 sau 40 de elevi într-o clasă.
„Considerăm că această modificare era absolut necesară, după ce în ultimii ani ne-am confruntat cu situaţii absurde în care avem clase cu 36 sau 38 de elevi sau grupe de învăţământ preşcolar unde numărul de copii putea să ajungă şi la 40. Un act educaţional de calitate nu poate fi făcut cu un număr atât de mare de copii sau de elevi, de care trebuie să se ocupe un singur cadru didactic“, arată Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ într-un comunicat de presă.
