Eveniment

Seceta a uscat producţia agricolă în 2015, dar statul preferă să dea despăgubiri decât să refacă sistemele de irigaţii

Seceta a uscat producţia agricolă în 2015, dar statul...

Autor: Roana Rotaru

26.07.2016, 00:06 501
Valoarea producţiei ramurii agricole a scăzut cu 6,6% în 2015 faţă de anul precedent, în principal din cauza condiţiilor climatice nefa­vo­rabile. Seceta, care se repetă o dată la câţiva ani, a lovit producţia vegetală, care a scăzut cu 10,4%. Serviciile agricole au scăzut cu 13,5%, în timp ce producţia animală a făcut un salt uşor faţă de nivelul lui 2014 (plus 1,5%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

„În anii în care sunt condiţii meteorologice bune, avem producţii bune, în anii în care nu avem vreme bună, producţiile scad. Ajungem la aceeaşi concluzie, dacă nu refacem sistemul de irigaţii, vom avea această problemă în mod ciclic, o dată la câţiva ani”, a declarat pentru ZF Daniel Constantin, fostul ministru al agriculturii în guvernul Ponta.

Bugetul alocat în 2016 pentru refacerea sistemului de irigaţii s-a triplat faţă de anul tre­cut, ajungând la circa 145 mil. euro, bani pe care Ministerul Agriculturii nu i-a folosit însă până acum. Alocarea bu­ge­ta­ră de anul acesta face parte dintr-un plan de refacere a întregului sistem de irigaţii, un proiect mai amplu pentru care a fost alocat în total peste un miliard de euro, până în 2020. Însă de ani de zile se tot vorbeşte despre refacerea irigaţiilor şi nu se întâmplă mai nimic.

Agricultura (minus zootehnia) a însemnat în 2015 4,1% din PIB faţă de 18% din PIB în 1995 (dar pentru că s-a schimbat structura formării PIB). În aceeaşi vreme, din suprafaţa pregătită pentru irigaţii de 3,1 mi­lioane de hectare, mai sunt irigate în România în jur de 150.000 de hectare.

În schimb, statul a dat în anii cu secetă sute de milioane de euro drept despăgubiri: 300 mil. euro în 2007, 100 mil. euro în 2012 şi a alocat aproximativ 150 de milioane de euro în 2015, bani care nu s-au cheltuit în totalitate, după cum explică fostul ministru al agriculturii Daniel Constantin.

„Resurse financiare avem, atât de la stat cât şi din fonduri europene. În 10 luni nu au fost în stare să facă o blestemată de strategie, nici măcar nu au fost lansate licitaţiile, în condiţiile în care Ministerul Agriculturii plăteşte în fiecare an despăgubiri fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei”, a explicat  Daniel Constantin.

În ultima conferinţă de presă care a avut loc la Ministerul Agriculturii, eveniment or­ga­nizat pentru a anunţa amânarea ter­me­ne­lor limită de plată a subvenţiilor afe­rente cam­­paniei agricole din 2015, ministrul de re­sort, Achim Irimescu, spunea că vrea să acor­de fermierilor subvenţii pen­tru elec­tricitate şi să umple canalele de irigaţii cu apă, două măsuri de combatere a secetei, me­­nite să repună în funcţiune sistemul de irigaţii.

„Preferăm să plătim în avans fermierilor pentru irigaţii decât să le plătim despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza secetei”, spunea Achim Irimescu, ministrul care nu a reuşit să utilizeze banii pe care îi avea la dispoziţie pentru refacerea sistemului principal de irigaţii.

Pe de altă parte, Laurenţiu Baciu, pre­şe­din­tele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), consideră că valoarea totală a producţie agricole a scăzut din cauză că preţurile la cereale oferite producătorilor, de către traderi, sunt în continuă scădere.

 „Din cauza scăderii preţurilor de a­chi­zi­ţie a cerealelor a scăzut valoarea pro­ducţiei agricole. În ţara asta fiecare face ce vrea, traderii de cereale nu ţin cont de pre­ţurile de la bursa MATIF. Ei se ra­port­ează la o piaţă imaginară, aceea a Mării Ne­gre, în care ţin cont de ce preţuri practică Ru­sia şi Ucraina. Numai la noi nu nu-i în­treabă nimeni nimic. Consiliul Concuren­ţei nu se sesizează. Fac ce vor”, a spus Lau­ren­ţiu Baciu.

Potrivit preţurilor cerealelor pe pieţele re­­prezentative din România, publicate pe siteul Ministerului Agriculturii, la 20 iulie 2016 traderii vindeau tona de grâu în Portul Cons­tanţa cu circa 0,70 de lei pe kilogram, în timp ce producătorii de cereale primesc pu­ţin peste 0,50 de lei pentru un kilogram de grâu. Preţul grâului în Portul Constanţa a scăzut cu circa 19% în 2015 faţă de anul precedent, de la 209,29 dolari pe tonă cât era pe la sfârşitul lunii iulie 2015, la 169,82 dolari pe tona cât indică acum cele mai recente date ale Ministerului Agriculturii.

 

Cât înseamnă despăgubirile

În anii cu secetă 2007, 2012 şi 2015, bugetul statului a acordat fermierilor despăgubiri „pentru calamitate“ de peste aproape 500 milioane de de euro, în timp ce bugetul alocat pentru irigaţii în anii precedenţi era în jur de 45 de milioane de euro (media ultimilor trei ani). România irigă în acest moment aproximativ 150 mii de hectare de teren faţă de 3, 1 mil de hectare care sunt prevăzute cu siteme de irgaţii. „În 2007, Guvernul a acordat despăgubiri de 300 mil. euro fermierilor a căror culturi au fost afectate de secetă, în 2012 -100 mil. euro, iar în 2015 în jur de 150 mil euro din care doar circa jumătate au fost cheltuiţi“, a spus Daniel Constantin.

 
 
 

Daniel Constantin, fostul ministru al agriculturii: „Dacă nu refacem sistemul de irigaţii vom avea această problemă în mod ciclic, o dată la câţiva ani”

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO