„Banii nu au fost cheltuiţi în 2016 dintr-un motiv foarte simplu: legislaţia adoptată anul trecut prevedea adoptarea unui strategii cu evaluare de mediu, care lua o mulţime de timp şi atunci ne-am dus la Parlament, am adoptat un act legislativ ca să ocolim această strategie şi am introdus un Plan Naţional pentru Irigaţii. Aceasta este explicaţia. Sigur acest lucru a luat timp şi ne-a adus în situaţia în care suntem”, a spus joi ministrul agriculturii, după o întâlnire cu reprezentanţi ai Ligii Asociaţiilor Producă torilor Agricoli din România (LAPAR) organi zată la Afumaţi, judeţul Ilfov.
Practic, bugetul pentru irigaţii s-a triplat în anul 2016 faţă de anii precedenţi, de la o medie de 45 milioane de euro în trecut la 145 mil. euro anul acesta, bani care făceau parte din planul de refacere a întregului sistem de irigaţii şi care au rămas neutilizaţi după mai bine de jumătate de an de la alocare. Achim Irimescu mai spunea la începutul lunii iulie că vrea să acorde fermierilor subvenţii pentru electricitate şi să umple canalele de irigaţii cu apă, două măsuri de combatere a secetei, menite să repună în funcţiune sistemul de irigaţii. Până acum fermierii au trimis solicitări pentru pagubele produse de secetă aferente unei suprafeţe de 136.000 de hectare, însă Achim Irimescu se aşteaptă că numărul de solicitări trimise să crească vertiginos.
„La iniţiativa premierului am stabilit o schemă de minimis (ajutor financiar din fonduri europene – n. red.) prin care vom acordat pentru irigaţii 32 milioane de lei, pentru energie electrică. Sigur că în acest moment ne-au sosit la minister informaţii că sunt 136.000 de hectare afectate în proporţie de 30-70 % de secetă, rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar recent îmi spunea cineva că în nordul ţării este o secetă foarte serioasă şi încă nu au ajuns de acolo solicitările. Ne aşteptăm la suprafeţe mult mai importante”, a spus Achim Irimescu.
Valoarea producţiei ramurii agricole a scăzut cu 6,6% în 2015 faţă de anul precedent, în principal din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. Seceta, care se repetă o dată la câţiva ani, a lovit producţia vegetală, care a scăzut cu 10,4%. Serviciile agricole au scăzut cu 13,5%, în timp ce producţia animală a făcut un salt uşor faţă de nivelul lui 2014 (plus 1,5%), arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Unul dintre obiectivele asumate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prevăzut în proiectul de ţară „România competitivă”, este reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii pe o suprafaţă de 820.000 ha până în anul 2020.
În anii cu secetă 2007, 2012 şi 2015, bugetul statului a acordat fermierilor despăgubiri „pentru calamitate“ de aproape 500 milioane de euro.
