19 asociaţii îi cer preşedintelui să intervină, în calitatea sa de mediator, pentru ca ţara să nu devină un proiect blocat din cauza modificărilor aduse legilor justiţiei. Totodată, semnatarii cred că şeful statului trebuie să solicite un punct de vedere Comisiei de la Veneţia.
Scrisoarea precizează că preşedintele are rol de mediator atunci când intervine o criză în funcţionarea autorităţilor publice, motiv pentru care asociaţiile îi cer lui Klaus Iohannis să intervină aşa cum a făcut în iarna lui 2017.
"Acum, strada reclamă din nou acelaşi abuz – dar la o scară mult mai amplă: dacă atunci era vorba despre modificarea unui singur articol de lege, acum este vorba despre periclitarea independenţei procurorilor şi despre subordonarea puterii judecătoreşti de către cea politică. Este o situaţie de o gravitate fără precedent, sesizată ca atare de numeroase instituţii independente ale statului, instituţii europene, organizaţii profesionale din sistemul judiciar şi parteneri din UE şi NATO. Alături de cetăţenii şi organizaţiile care protestează în stradă, acestea au cerut oprirea modificărilor legilor justiţiei. Considerăm că avem de-a face cu un conflict atât între autorităţile statului, cât şi între stat şi societate, şi apelăm la dumneavoastră pentru a folosi toate instrumentele pe care Constituţia vi le pune la dispoziţie şi ca la un mediator care poate dezamorsa conflictul, astfel încât România să nu devină un proiect blocat, eşuat din punctul de vedere al statului de drept, capturat de reţele infracţionale", se arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii transmit preşedintelui să ceară Comisiei de la Veneţia un punct de vedere legat de cele trei legi adoptate la finalul anului trecut şi care vizează statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi CSM.
"În completarea argumentului nostru, amintim că în ultimul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană solicită autorităţilor din România să ceară o opinie Comisiei de la Veneţia în legătură cu modificări ale legilor justiţiei. Or, art. 148 alin. 2 din Constituţie prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, conform art. 11 din Constituţie, statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. A permite acestor legi să intre în vigoare este echivalent cu a admite ieşirea din cadrul dreptului european şi, implicit, din cadrul celui mai important tratat internaţional asumat de România, adică tratatul de aderare la UE. (...) Suntem convinşi că aceste legi maligne ne scot din cadrele juridice şi istorice ale acestui destin. Niciodată funcţia dumneavoastră de mediator nu a fost atât de vitală (în sensul cel mai puternic al cuvântului) decât acum. Credem că, folosind instrumentele constituţionale pe care le aveţi la dispoziţie, puteţi contribui decisiv la stingerea conflictului şi la salvgardarea destinului european al României.
Scrisoarea este semnată de: #activAG Piteşti, Acţiunea Civică Galaţi, Asociaţia Aradul Civic, Asociaţia Civică ProFest, Asociaţia Oradea Civică, Comunitatea Vă vedem din Sibiu, Corupţia Ucide, Grupul civic #Insist, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Rezist Constanţa, Rezist în Bacău, #Rezist Liguria, #Rezist Milano, Rezist Râmnicu Vâlcea, #REZISTENŢA, România Vie, Ştafeta Steagului Uniunii Europene şi Cuza Vrea Dreptate.
