Măsura ar putea avea efectul unei bombe administrative având în vedere că totul se învârte în jurul adresei de domiciliu: de aceasta depind şcoala copilului, unitatea de poliţie la care te poţi adresa sau impozitele pe care le plăteşti. Cine are interesul să nu mai ştii de unde eşti? De ce se vrea pierderea legăturii cu comunitatea de care aparţii? Ce va scrie în certificatele de naştere şi buletinele copiilor născuţi de părinţi fără domiciliu? Cum se va proceda în cazul unei noi carantine a localităţilor? Unde votezi la locale: e normal ca cineva care trăieşte în Bucureşti să poată vota primarul din Sibiu?
Propunerea nu are nicio justificare, iar resorturile ei nu sunt cunoscute. O ceaţă totală se învârte asupra acestui proiect susţinut de Dan Barna, preşedinte USR şi deputat de Sibiu, care l-a pus pe masă fără nicio consultare şi fără niciun context care să necesite această modificare, iar în programul de guvernare nu se vorbeşte deloc despre această iniţiativă.
Oficial, propunerea USR PLUS are ca scop reducerea birocraţiei. „Scopul acestei măsuri este de debirocratizare. Avem experienţa alegerilor, unde o mulţime de oameni nu pot să voteze pentru că ei stau în Popeşti-Leordeni sau Floreşti, în zonele periurbane unde s-au mutat şi nu şi-au făcut buletin nou şi nu pot vota din cauza asta. Dacă vreau să îmi schimb domiciliul, de ce să îmi schimb şi buletinul? În Suedia, cetăţenii anunţă autorităţile de schimbarea domiciliului printr-o aplicaţie de mobil“, a explicat Cristian Seidler, deputat din partea USR PLUS.
Premierul Florin Cîţu a spus că nu susţine însă această idee a scoaterii domiciliului de pe cărţile de identitate, pentru că nu are încă „argumentele“ necesare luării acestei decizii. Prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti spune că o iniţiativă de a calcula populaţia după rezidenţa obişnuită şi nu după domiciliul din buletin la nivel local este bună.
„Ştim că avem, la nivel naţional, 19,2 milioane de locuitori cu rezidenţa obişnuită în România şi 22,5 milioane de locuitori care au domiciliul înregistrat în România. La nivel local însă, datele sunt dezastruoase, de aceea avem nevoie să ştim câţi români locuiesc efectiv în fiecare localitate – populaţia cu rezidenţă obişnuită – pentru că nu poţi să faci politici demografice, sociale sau economice corecte dacă nu ştii câţi oameni ai cu rezidenţa obişnuită pe teritoriul dat”, a spus profesorul Dumitru Sandu. El a mai precizat că, pentru a calcula anumiţi indicatori – cum ar fi rata de mortalitate infantilă sau rata de incidenţă a infecţiilor cu Covid – numitorul este în prezent populaţia după domiciliu, când ar trebui să fie luată în calcul populaţia rezidentă, care locuieşte efectiv în localitatea respectivă.
”Atâta vreme cât numitorul este populaţia după domiciliu, nu ştii niciodată dacă procentul rezultat din analiză este supraestimat sau subestimat. Eu m-am ocupat şi de analiza ratei cumulative a infestărilor cu Covid la nivel de localitate, iar raportarea infectărilor s-a făcut în funcţie de populaţia după domiciliu, care îi includea inclusiv pe cei 3,6 milioane de români plecaţi în străinătate. Nu ştim cât de bine au fost ţintite politicile sanitare, sociale, demografice, câtă vreme apare acest efect de măsurare incertă folosind populaţia după domiciliu în loc de populaţia obişnuită”, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.
Totuşi, propunerea USR Plus nu menţionează nimic despre o îmbunătăţire a modului în care se colectează datele la nivel local sau de interconectarea bazelor de date din administraţia publică, necesare pentru a şti, concret, câţi locuitori are o localitate cu adevărat.
Deputatul USR Plus Cristian Seidler spune că ideea scoaterii domiciliului din cartea de identitate a fost propusă de dinainte de pandemie.
”Bucureşti are mai mulţi locuitori decât se vede în statisticile populaţiei după domiciliu. Birocraţia e mare şi inutilă. Dacă mă duc la bancă să iau un credit, trebuie să aduc o factură de utilităţi care să arate adresa de corespondenţă. Statul de ce n-ar putea face asta şi te obligă să îţi schimbi cartea de identitate?”, a mai spus Seidler.
