Caută doar în titlu
Eveniment

Sărăcia României vine din incapacitatea guvernelor de a dezvolta zona rurală. De 25 de ani, 44% din ţară trăieşte la sat. VIDEO

Un procent de 43,6% din populaţia României trăieşte în mediul rural, în uşoară creştere faţă de situaţia din 2010, când ponderea locuitorilor din satele şi comunele din ţara noastră era de 43,3%.

Deşi structura populaţiei pe medii a cunoscut îmbunătăţiri semni­ficative în ultimele decenii - în 1930, spre exemplu, aproape 80% din populaţie trăia în rural -, ultimii 25 de ani marchează mai degrabă o stagnare în jurul valorilor de 43- 45% a ponderii locuitorilor României în mediul rural.

„Sărăcia generală a României derivă în bună măsură din incapacitatea societăţii, a instituţiilor, a guvernanţilor de a accelera dezvoltarea ruralului. Să ai 44- 45% din populaţie în mediul rural este enorm. Să ai şi 28- 29% din populaţia ocupată în mediul rural este, din nou, enorm. Şi atunci este clar că dacă vrei să faci ceva, trebuie să te uiţi la rural în primul rând“, a explicat Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti,

Investiţiile masive alocate secto­rului industriei din regimul comunist au determinat o dezvoltare foarte rapidă a gradului de urbanizare a populaţiei României.

Cele mai accelerate creşteri ale ponderii populaţiei din oraşe s-au înregistrat în perioada 1970- 1990, când  urbanul a crescut de la circa 37% din populaţie la 54%, nivel apropiat de cel din prezent, arată datele din Anuarul Demografic al României.

„Problematica rurală a fost de 200 de ani, de când începe să conteze diferenţa dintre rural şi urban în România, majoră. Soluţia nu este însă pe concentrarea investiţiilor numai în rural. Acesta este un gen de soluţie-capcană care apare în România din când în când. Dacă te centrezi numai pe rural, nu ai cum să îl dezvolţi şi să măreşti calitatea vieţii oamenilor. În toată lumea, soluţia dezvoltării ruralului este în proiecte care leagă oraşul mare de rural“, a mai spus Dumitru Sandu.

Cu aproape 44% din populaţie în mediul rural, situaţia din România este comparabilă cu state precum Honduras, Azerbaidjan, China, Jamaica sau Serbia, potrivit datelor Băncii Mon­diale. La nivelul statelor Uniunii Euro­pene, ponderea populaţiei care trăieşte în mediul rural este de 25,4%, cu valori mai reduse în state cu economii dez­vol­tate precum Germania (24,9%), Franţa (20,7%) sau Marea Britanie (17,6%). În SUA, doar 18,5% din populaţie trăieşte în mediul rural, un procent similar fiind înregistrat şi în Canada.

Profesorul Sandu a mai precizat că anul 1997 este fundamental pentru istoria socială recentă a României, pentru că, dacă în perioada 1950- 1997 exista un flux al populaţiei de la sat la oraş, cum era normal, din 1997 fluxul oraş-sat a fost dominant sau la egalitate cu cel urban-urban. El a mai spus că migraţia de la oraş la sat din România nu este ca cea din SUA, ci este marcată de sărăcia populaţiei.

„În spatele sărăciei din România, dincolo de corupţie – despre care mi-e greu să spun dacă e principalul factor -, se află un sistem de administraţie şi de organizare socială care a tăiat punţile de cooperare între judeţe. S-au tăiat mecanismele de cooperare între judeţe pe proiecte mari de infrastructură şi cele de cooperare dintre sate şi oraşe, iar proiectul eşuat al regionalizării din 2014 este legat de această chestiune“, a adăugat profesorul Sandu.

În opinia lui, regiunile erau şi sunt destinate în principal să pună Bucu­reştiul, de exemplu, să lucreze împreună cu Teleormanul, judeţ din care Capitala ia forţa de muncă.

„În momentul de faţă, se întâmplă ca oraşele dezvoltate precum Bucu­reştiul sau Clujul să atragă forţa de muncă tânără, creativă, din zonă, iar impozitele din veniturile lor să meargă la Bucureşti. Întreprinderile pentru care lucrează navetiştii care vin la Bucureşti plătesc taxe administraţiei bucureştene, nu se întoarce nimic în oraşele lor. Or, rostul regiunii era să mi le pună împreună. România are nevoie de mecansime de cooperare teritorială ca de apă. Regionalizarea nu a eşuat pentru că nu era în Constituţie, ci din cauză că baronii locali au spus limpede că nu vor încă un control de la regiune, care să intervină între ei şi centru“, a mai spus profesorul Sandu.

Aproape o treime din populaţia ocupată a României, adică circa 2,4 – 2,5 milioane de persoane, lucrează în agricultură, însă aportul acestei cate­gorii de populaţie în economie este foarte scăzut. Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de patru ori în ultimele două decenii şi a ajuns anul trecut la 4,4%, cel mai mic nivel istoric.

Spre comparaţie, sectorul IT&C, care are circa 100.000 de salariaţi, a avut anul trecut o contribuţie de 6% la formarea PIB.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.